News Flash:

Motivul pentru care ziua de 9 octombrie 1582 a fost stearsa din istorie in patru tari

9 Octombrie 2013
3388 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Ziua de 9 octombrie 1582 lipseste in  Italia, Polonia, Portugalia si Spania, datorita implementarii calendarului gregorian.
Motivul Bisericii Catolice pentru ajustarea calendarului era acela de a sarbatori Pastele la data pe care o credeau ei ca a fost stabilita la Primul conciliu de la Niceea in anul 325. Desi unul dintre canoanele conciliului impunea ca toate Bisericile crestine sa sarbatoreasca Pastele in aceeasi zi, in realitate aceasta nu s-a intamplat. Biserica Alexandriei sarbatorea Pastele in sambata dupa sau in a 14-a zi dupa luna plina care cadea dupa echinotiul de primavara, pe care l-au stabilit pe 21 martie. Insa Biserica Romei considera ca echinoctiul cadea pe 25 martie si folosea alta zi a de sarbatorire. Din secolul al X-lea, toate bisericile (cu exceptia a cateva de la granita Imperiului Bizantin), au adoptat Pastele alexandrin, care plasa inca echinoctiul pe 21 martie. Desi calugarul britanic Beda Venerabilul notase deja schimbarea datei in 725, ea a continuat sa se schimbe chiar in secolul al XVI-lea.
Mai mult, numararea fazelor lunii care erau folosite ca sa calculeze Pastele erau fixate pe calendarul iulian dupa un ciclu de 19 ani. Aceasta era o aproximatie care dadea o eroare de o zi la 310 ani. Astfel, pana in secolul al XVI-lea se acumulase o diferenta de patru zile.
O rezolvare a problemei s-a gasit prin definirea unei reguli: anii divizibili prin 100 vor fi ani bisecti numai daca sunt divizibili si prin 400. Astfel, in ultimul mileniu, anii 1600 si 2000 au fost bisecti, dar 1700, 1800 si 1900 nu au fost. In acest mileniu, anii 2100, 2200, 2300 si 2500 nu vor fi ani bisecti, in timp ce anul 2400 va avea aceasta calitate.
Cand a inceput folosirea noului calendar, pentru a corecta eroarea acumulata in 13 secole care trecusera de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la stergerea a 10 zile din calendarul solar. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 si a fost urmata de prima zi a calendarului gregorian, 15 octombrie 1582. Totusi, datele de "5 octombrie 1582" pana la "14 octombrie 1582" (inclusiv) sunt inca valide in aproape toate tarile, deoarece cea mai mare parte a tarilor catolice n-a adoptat noul calendar la data specificata in bula papala, ci doar cateva luni sau chiar cativa ani mai tarziu (ultima in 1587). Ziua Anului Nou fusese deja standardizata in toata Europa Occidentala pe 1 ianuarie inca de la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea, inclusiv in tarile care devenisera protestante intre timp, precum erau Germania, Suedia si Anglia. Totusi, desi in Anglia ziua de 1 ianuarie a fost numita ziua Anului Nou, schimbarea numarului anului s-a facut pe 25 martie – Lady Day (Bunavestire) pana in 1752. (In Scotia s-a adoptat ziua de 1 ianuarie ca zi a Anului Nou doar in 1600, in conditiile in care s-a continuat folosirea calendarului iulian).
Uneori este necesar sa se indice pana si faptul ca anii au doua denumiri diferite datorita schimbarii zilei de inceput a anului. De exemplu: "10 februarie/21 februarie 1751/1752". Aceasta confuzie apare datorita faptului ca Biserica si Statul au folosit de cele mai multe ori sisteme diferite de calendare.
Ciclul de 19 ani folosit pentru calendarul lunar a trebuit corectat cu 1 zi la fiecare 300 sau 400 de ani, (de 8 ori in 2500 de ani), impreuna cu corectiile necesare aplicate anilor care nu mai sunt bisecti, (1700, 1800, 1900, 2100,etc). De fapt, in felul acesta s-a introdus o noua metoda de calculare a zilei Pastelui.
Foarte putine tari au adoptat noul calendar pe 15 octombrie 1582. A fost vorba de Italia, principatele catolice ale Sfantului Imperiu Roman, Polonia, Spania si Portugalia. Tarile ne-catolice nu au fost de acord cu adoptarea reformei calendarului. Anglia, Scotia, ca si restul Imperiului Britanic (inclusiv coloniile care fac parte din ceea ce este acum SUA), nu au adoptat calendarul gregorian pana in 1752, moment in care a fost nevoie de o corectie de 11 zile, (2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie 1752). In Imperiul Britanic s-au dat legi speciale pentru ca nu cumva sa existe neintelegeri cu privire la data platilor anuale sau lunare stabilite conform calendarului iulian.
Danemarca, Norvegia si zonele protestante ale Germaniei au adoptat noul calendar solar in 1700, datorita influentei astronomului danez Ole Rømer, dar nu au adoptat si schimbarile facute anului lunar. In loc de aceasta, ei au hotarat sa calculeze ziua Pastelui folosind momentul echinoctiului si fazele lunii conform Tabelelor Rudolphine ale lui Kepler din 1627. Ei au adoptat schimbarea facuta anului lunar doar in 1776.
In cazul Suediei, schimbarea la calendarul gregorian a fost un proces gradual. S-a inceput schimbarea in 1700, dar s-a decis sa se faca ajustarea cu 11 zile prin excluderea unei zile din anii bisecti (ziua de 29 februarie) din 1700 pana in 1740. In acest timp, nu numai ca in Suedia calendarul era in dezacord atat cu cel iulian cat si cu cel gregorian pentru o perioada de 40 de ani, dar diferenta nu era fixa, ci se schimba la fiecare 4 ani. Pentru a face lucrurile si mai complicate, sistemul nu a fost corect folosit, iar zilele care ar fi trebuit excluse din anii 1704 si 1708 au ramas din motiv necunoscute in calendar. Regele Carol al XII-lea a recunoscut ineficienta sistemului si a hotarat abandonarea lui. Datorita complicatiilor aparute, s-a hotarat revenirea la calendarul iulian si introducerea unei zile suplimentare unice, 30 februarie, in anul 1712. Suedia a hotarat trecerea la calendarul gregorian in mod definitiv abia in anul 1753, cand 17 februarie a devenit 1 martie.
In Rusia, calendarul gregorian a fost acceptat dupa Revolutia din Octombrie printr-un decret al Sovietului Comisarilor Poporului din 24 ianuarie 1918, care facea ca ziua de 31 ianuarie sa fie urmata de 14 februarie 1918.
In Romania, calendarul a fost introdus in 1919.
In Grecia, acest calendar a fost adoptat in 1924.
Aceasta masura nu a fost adoptata si de bisericile ortodoxe rasaritene. In loc de aceasta, in mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit care taia 13 zile ale acelui an si adopta o noua regula pentru anii bisecti care facea ca sa nu fie nici o diferenta intre cele doua calendare pana in anul 2800. Bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Romania, Polonia si altele din zona est-mediteraniana (Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Cipru) au adoptat calendarul iulian revizuit. Aceste biserici, care folosesc noul calendar, vor sarbatori Craciunul impreuna cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian pana in anul 2800. Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ierusalim si cativa episcopi din Grecia nu au acceptat calendarul iulian revizuit si vor continua sa sarbatoreasca Nasterea lui Cristos pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie in calendarul gregorian, pana in anul 2100. Toate celelalte biserici rasaritene, care nu sunt ortodoxe, (bisericile copta, etiopiana, nestoriana, siriaca si armeneasca), vor continua sa folosesca propriile lor calendare. Toate bisericile rasaritene continua sa sarbatoreasca Pastele iulian, cu exceptia Bisericii Ortodoxe Finlandeze, care a adoptat pastele gregorian.
Republica China a adoptat in mod formal calendarul gregorian la proclamarea sa din 1 ianuarie 1912 dar, in curand, tara s-a prabusit intr-o epoca a dictaturilor militare, fiecare dictator folosind alt calendar. Unificarea Chinei sub autoritatea Kuomintang din octombrie 1928 a facut ca , efectiv, prima zi a anului 1929 sa fie 1 ianuarie a calendarului gregorian. Totusi, in Republica China a fort mentinuta numerotarea traditionala a lunilor si un Sistem al Erelor modificat, hotarand ca primul an al Republicii Chineze a fost 1912. Acest sistem mai este folosit in Taiwan, unde s-a refugiat guvernul nationalist al Republicii Chineze. De la proclamarea sa din 1949, Republica Populara Chineza continua sa foloseasca calendarul gregorian cu lunile numerotate, dar cu anii denumiti in felul european.
Japonia a inlocuit calendarul traditional cu calendarul gregorian pe 1 ianuarie 1873 dar, la fel ca si China, a continuat sa numeroteze lunile si a folosit numele imparatilor in locul Anno Domini (dupa Hristos): Meiji 1=1868, Taisho 1=1912, Showa 1=1926 si Heisei 1=1989. Numerotarea anilor in stil occidental (西暦, seireki) este insa practicata in egala masura, inclusiv de unele agentii guvernamentale.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

italia polonia portugalia spania calendarului gregorian
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1757 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019260 (s)