News Flash:

Muzele Lenutei Ceausescu pentru rolul de insotitoare nelipsita a sotului ei

12 Noiembrie 2013
3175 Vizualizari | 0 Comentarii
Intensitatea si pericolele actiunilor lui Ceausescu din 1968, i-au cimentat, daca mai era nevoie, relatiile conjugale. Prin contrast cu matricea familiei vechi – burgheze sau taranesti -, tanarul Ceausescu se formase in aceasta privinta dupa modelul lui Rahmetov, personajul romanului lui Cernisevski „Ce-i de facut?”.
Preaiubita ,,tovarasa de viata”
Pentru Ceausescu, dragostea n-a insemnat sexualitatea dezlantuita, dupa pofta si fara angajamente, cum o traisera multi revolutionari. N-a cunoscut nici macar placerea descarcarilor in confesiuni si chefuri. A trait cu lacat la gura pentru spaime, indoieli sau cosmaruri. Fara-ndoiala, s-a marturisit exclusiv soatei sale. Femeia lui e tovarasa de viata deplina, fiinta unica a impartasirii intimitatilor sale fizice si sufletesti. De-aici s-a tras puterea Elenei Ceausescu. In timp, tot mai mare, alimentata de spaimele, oboseala si batranetea lui.  De cand partidul comunist ajunsese la putere, nevasta lui Ceausescu asistase la ,,nebunia” tovarasilor cu munci de raspundere de a-si schimba mai vechile neveste cu femei tinere si frumoase. Actritele, cantaretele, balerinele erau considerate piezele-rele ale caminului conjugal.
Un NU hotarat stilului sovietic
Anii ’60 au fost si anii a ceea ce sociologii au numit democratie domestica in relatiile de cuplu, dar si anii cand femeile ies pe scena politicului. S-a speculat mult dupa caderea regimului ca staruinta soatei lui Ceausescu de a-si insoti pretutindeni barbatul, avea ca sursa de inspiratie nevestele dictatorilor din America Latina. Cand a ajuns sa le cunoasca insa, Lenuta se putea socoti mai invatata ca ele. Daca Nicolae Ceausescu se voia un lider comunist democrat, cu certitudine sotia sa cautase alte surse de inspiratie decat sotiile de la Kremlin. Stilul impus de Stalin, nu putea fi considerat decat depasit. „Sotia din Kremlin isi putea permite sa fie numai sotie”, marturisise sententios Nina Hrusciova. In sarcinile acestor tovarase de viata cadeau copiii si confortul pe care trebuiau sa-l asigure sotului ca sa se poata darui cu intreaga lui forta inaltelor sarcini de partid. Pazite bine in resedintele lor, dispuneau de o intreaga curte de bucatarese, dadace si cameriste. Chiar si dupa ,,dezghetul” hrusciovist care-a statornicit obiceiul calatoriilor peste hotare iar protocolul impunea prezenta nevestelor, pana la Raisa Gorbaciova, doamnele Kremlinului s-au tinut departe de reflectoarele scenei politice. Fosta moasa, Victoria Brejneva suporta greu chiar si iesirile la adunarile de 8 martie, Ziua Femeii. Si s-a plans totdeauna de corvoada calatoriilor in strainatate. Nu vezi nimic inchisa in  limuzinele din care interpretul iti arata, la dreapta, un mare monument istoric, si imediat, la stanga, altul, s-a confesat sotia lui Brejnev, la batranete, presei glasnost-ului. Cu totul altfel si cu nemasurata placere si-a jucat rolul Elena Ceausescu, scrie adevarul.ro.
Modelul Pat
La fel cum Ceausescu s-a aratat entuziasmat de cunostinta cu fostul ,,zarzavagiu”, Richard Nixon, personalitatea sotiei sale si sprijinul afisat de aceasta in campaniile si turneele politice ale presedintelui Americii, au amprentat viziunea Elenei Ceausescu. Pregatindu-se s-o insoteasca pe prima doamna a Americii in programul aparte conceput pentru ea in Romania, nevasta lui Ceausescu se informase asupra biografiei si obiceiurilor popularei Pat.  Patricia Nixon inaugurase un nou stil la Casa Alba si promovase imaginea unui cuplu de nedespartit, putand servi ca model unei perechi novatoare cum se voiau Ceausestii.  Alaturi de sotul ei, Pat vizitase peste 80 de tari. Era cea dintai dintre primele doamne ale Americii care se intretinuse singura din cele mai diverse slujbe: de la femeie de serviciu intr-o banca, la figuranta in cinematografie, de la dactilografa la telefonista. Fiica de miner si-a platit singura studiile superioare.  Campania lui Nixon din 1968 a fost a opta campanie electorala in care-l insotise sotia sa. In plina epoca a feminismului, Patricia Nixon a inaugurat si practica de a lua cuvantul, in numele sotului sau, in campanii electorale. Dornica de aparitii publice, presa o rasplatise cu titluri precum „mama anului” si “gazda a natiunii“. „Pat ca Prima Doamna” fusese un slogan de campanie electorala a sotului ei. In galeria gazdelor Casei Albe o individualizau si stilul sobru vestimentar, precum si preferinta declarata pentru produsele americane.  Elena Ceausescu nu avea insa darul Patriciei Nixon de-a fi deschisa si fermecatoare. Ori de-a strange maini necunoscute sau de-a interveni direct in suferinta semenilor prin opere caritabile. Trecusera mai bine de doua decenii de cand familia Ceausescu se despartise de gloata. Decuplati de-atata vreme de la normalitate, viata lor merita ironia Nadejdei Krupskaia la adresa lui Lenin. Sotul ei, zisese aceasta, se purta ca si cum franzelele ar fi crescut in copaci.   
Doi cuscri ,,nepotriviti“
Daca subalternii lui Ceausescu se intreceau in a ghici si implini dorintele nevestei sale, copiii nu s-au lasat totdeauna struniti. Cuvant decisiv a avut mama  in profesia Zoiei. Iubitoare de literatura si arta, fata a vrut sa urmeze regia de teatru, dupa amintirile lui Vladimir Tismaneanu.  De-ajuns a fost pentru tara aceasta o Lica Gheorghiu, ar fi fost replica mamei, orientand-o spre matematica (,,Marele soc. Din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu in dialog cu Vladimir Tismaneanu despre comunism, postcomunism, democratie“, Bucuresti, Editura enciclopedica, 2004).   Pana la urma, studiile copiilor s-au aranjat, pe placul parintilor, spre specializari utile societatii socialiste multilateral dezvoltate. Valentin a optat pentru facultatea de fizica a Universitatii bucurestene, preferinta impartasita si de baietii familiilor Preoteasa, Maurer si Fazekas. Pe-acelasi drum a pornit si mezinul, Nicu. In fizica atomica isi puneau liderii comunisti sperantele viitorului. Studios si pasionat, Valentin Ceausescu si-a continuat studiile la Imperial College din Londra. L-a insotit si Janczi, fiul lui Fazekas. Dupa absolvire, fiul cel mare al Ceausestilor s-a angajat cercetator la Institutul de Fizica Atomica. S-a si casatorit, in acelasi an, 1970, cu prietena din adolescenta, Iordana, fiica lui Petre Borila si a Ecaterinei Abraham. Iordan Dragan Rusev – numele lui Borila din actele de stare civila intocmite in orasul natal, Silistra - detinuse cea mai inalta functie dintre „spanioli”. Fusese numit de Moscova comisarul grupei de luptatori romani pe langa Comandamentul Brigazilor Internationale. Lui Borila i-a succedat apoi Ceausescu in functia de nou comisar rosu al Armatei, sefia DSPA fiind un post cheie din proiectului romanizarii structurilor de varf ale partidului. Din aranjamentele alegerii sale in fruntea partidului, pe acest viitor cuscru al sau si pe Coliu ii indepartase Ceausescu sub pretextul protectiei de imixtiuni straine. Nici cuscra nu putea sa le fie mai pe plac socrilor mari. Ilegalista Ecaterina Borila era pe deasupra sora cu vaduva lui Bela Breiner, penultimul lider al comunistilor romani numit de Comintern. Inca din 1966, Ceausescu criticase public rolul Cominternului in istoria PCR, suparandu-l pe Brejnev. Eliminat din Comitetul Central in 1969,  Borila a fost trimis secretar al judetenei de partid Constanta unde-a ramas pana la moarte. Iordana, prima nora a Ceausestilor se nascuse in 1946 si absolvise, ca alte beizadele din Primaverii,  studii de istoria si teoria artei. Mireasa – dar despre vreo nunta nu s-a vorbit nimic –  era deja in campul muncii, muzeograf la Muzeul de Arta al RSR. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ceausescu relatiile conjugale modelul pat
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1693 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018025 (s)