News Flash:

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj - FOTO

15 Mai 2017
1097 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7228 RON (0.0000)
USD: 4.1899 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj1
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj este un muzeu in aer liber, situat in satul Curtisoara, judetul Gorj, in prezent cartier al orasului Bumbesti Jiu, care cuprinde monumente de arhitectura si tehnica populara din Gorj. Este declarat monument istoric, cu cod LMI GJ-II-a-A-09256, sub denumirea „Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenesti”.
Inceputurile muzeului in aer liber dateaza din anul 1968, cand s-a organizat o expozitie in Cula Cornoiu de la Curtisoara. In 1970, prin Decizia nr. 178/1970 a Consiliului Popular Judetean Gorj, s-a hotarat organizarea unui muzeu in aer liber avand ca tema ’’Arhitectura populara din Gorj’’, muzeu care a fost inaugurat la 18 august 1975. Muzeul a fost amplasat in satul Curtisoara, aflat la 10 km nord de Targu Jiu, pe o suprafata de 13 ha. Au fost aduse din judet si amplasate aici un numar de 24 de monumente de arhitectura populara. Meritul infiintarii muzeului revine muzeografei Elena Udriste si arhitectului Nicolae Vanatoru, care a conceput primele schite.
 

Muzeul de la Curtisoara, amenajat intre anii 1966 si 1975, a luat fiinta in jurul Culei Cornoiu, construita in anul 1785, a conacului si a turnului cu apa. Cula, turnul de apa si terenul au fost cumparate, in anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamtu, guvernatorul Bancii Nationale de la Craiova. Acesta a mai construit un conac, in stilul vechilor case boieresti, o casa a slugilor si a mai facut unele lucrari de modernizare a culei. In anul 1945, proprietarul a fugit in Franta de teama regimului comunist.

Vezi si Muzeul de stiinte naturale Koenig

Cula de la Curtisoara este una dintre cele mai reprezentative pentru judetul Gorj si una dintre cele mai frumoase. Era o locuinta permanenta, ridicata pe trei niveluri (caturi) pe un platou ce domina valea Jiului, asigurand vizibilitate spre sud in directia Targu Jiu. Cula a fost restaurata in anii 1966-1967 si integrata sectiei de etnografie a Muzeului Judetean Gorj, si anume in cadrul Muzeul arhitecturii populare din Gorj.
Muzeul in aer liber cuprinde monumente de arhitectura si tehnica populara din Gorj. Pe langa cula Cornoiu (secolul al XVIII-lea) au fost aduse si remontate biserica din zid Sf. Ioan Botezatorul (1820), constructii taranesti din lemn (case, pivnite, patule, instalatii tehnice populare din secolele XVIII - XIX) cu mobilier taranesc, piese de port, tesaturi, unelte, ceramica, crestaturi in lemn. Cea mai veche casa expusa, ridicata cu peste 200 de ani in urma, este Casa Popii Udriste, din satul Olari, ce dateaza din 1802.

Vezi si Muzeul Fram din Norvegia - FOTO
Muzeul expune si doua biserici: prima o ctitorie a Balasei Cornoiu de la 1821 cu hramul Sf. Ioan Botezatorul, iar a doua, apartinand familiei Tatarescu, care au fost stramutate in anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum si fantana Sf. Arhangheli (1896).
In cursul anilor 2000 – 2002, de la Poiana – Rovinari a fost stramutat in cadrul Sectiei de Etnografie de la Curtisoara ansamblul arhitectural Gheorghe Tatarescu, compus din casa–cula Gheorghe Tatarescu, biserica familiei cu hramul Sf. Gheorghe si casa Antonie Mogos, achizitionata de catre familia Tatarescu din satul Ceauru, comuna Balesti. Toate acestea au fost donate Muzeului Judetean Gorj de de Sanda Maria Tatarescu-Negropontes, fiica fostului premier liberal Gheorghe Tatarescu.
Amplasarea pe noul teren s-a facut respectand cat mai fidel dispunerea si orientarea fiecarui obiectiv, astfel incat ansamblul sa reaminteasca pe cat posibil de vechea curte boiereasca din localitatea Poiana.

Vezi si Muzeul Taranului Roman din Bucuresti  
Jumatate din terenul pe care este amplasat, precum si mai multe cladiri reprezentative, intre care si Cula Cornoiu, in jurul careia a luat fiinta, au fost retrocedate mostenitorului fostului proprietar. Pe langa cula, instanta de judecata l-a mai pus in posesie si cu un conac, un turn de apa si casa slugilor, care au fost construite in anul 1927. Pe terenul dobandit de acesta, in suprafata de sase hectare, se afla si 16 case si pivnite taranesti din lemn, toate fiind in patrimoniul muzeului si in cel cultural al tarii.
Initial, Muzeul Arhitecturii Populare detinea 8,721 hectare si cuprindea 28 de obiective. Din luna martie 2006, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, mostenitorilor lui Constantin Neamtu le-a revenit suprafata de 5,312 hectare, care a fost retrocedata. Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj a ramas in proprietate efectiva cu o suprafata de 3,409 de hectare. Pe terenul intrat in proprietatea mostenitorilor se afla 16 case, intre care casa Dumitru Mihai, din Timiseni, casa Motancea cu pivnita, din Bumbesti-Jiu, un sopron pentru carute, casa Harangica, din Dobrita, casa Ceroi, din Glodeni, mora cu ciutura din Pades, casa Ion Cariga, cu sopron, din Baia de fier, conacul de plai din Bumbesti-Jiu, piva de batut dimii, din Pades, pivnita din Borosteni, pivnita de Deal, din Balesti, pivnita de deal, din Balanesti, cruci monumentale din piatra amplasate alaturat drumului de acces catre cula si conac, si alte bunuri.

Vezi si Muzeul Marinei Romane - FOTO  
Noul proprietar, care este stabilit in Franta, a solicitat ca toate colectiile si lucrurile de mare valoare sa fie scoase din cula si din conacul in care se aflau si unde puteau fi vizitate, pentru ca ambele cladiri sa-i fie predate. In conac se afla cea mai importanta colectie de ceramica si de costume populare din Muntenia, pe care muzeografii au fost nevoiti sa o mute in alta locatie, in conditii mult mai proaste.
Nu se stie ce se va intampla cu cele 16 case care se afla pe terenul care acum nu mai apartine muzeului. Costurile pentru mutarea acestora sunt enorme si muzeul nu dispune de fondurile necesare. Specialistii in patrimoniul cultural sunt de parere ca toate casele care fac parte din Muzeul de la Curtisoara trebuie pastrate pe actualul amplasament.
 
In acest scop, autoritatile din Gorj si reprezentantii muzeului au discutat cu noul proprietar si i-au propus sa gaseasca impreuna o forma de parteneriat, pentru ca muzeul sa nu se restranga, iar casele si tot ce se afla acolo sa ramana pe actualul amplasament. A fost de acord si a ramas stabilit sa prezinte un protocol de colaborare.
Deocamdata (2012), partea din muzeu care a fost retrocedata este inchisa cu gard, iar poarta de acces incuiata cu lacat, astfel ca nu mai este admis accesul vizitatorilor.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Muzeul_Arhitecturii_Populare_din_Gorj2
gorj muzeu aer liber curtisoara monumente arhitectura tehnica populara
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1640 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013856 (s)