News Flash:

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA" din Sibiu - FOTO

3 Aprilie 2015
2832 Vizualizari | 0 Comentarii
Muzeul Tehnicii Populare este unul dintre cele mai mari muzee in aer liber din Romania. Situat imediat la sud de Sibiu, muzeul contine creatii ale civilizatiei populare traditionale, pre-industriale romanesti. Casele, atelierele si complexele de cladiri sunt presarate in jurul unui lac, printre copacii Dumbravii Sibiului.
Muzeul se intinde pe 96 de hectare, este strabatut de 10 kilometri de alei de-a lungul carora se gasesc peste 300 de cladiri. Inventarul pieselor cuprinse in muzeu se ridica la 16.000 (multe expuse in interiorul cladirilor). Muzeul este inscris pe lista monumentelor istorice din judetul Sibiu.
Muzeul Tehnicii Populare a fost infiintat in anul 1963, de catre o echipa condusa de Cornel Irimie. Ideea unui muzeu etnografic este insa mai veche, acest muzeu fiind o resuscitare a Muzeului Etnografic-Istoric al Romanilor din Transilvania (fondat in 1905 si inchis in 1950).
Primul monument adus in 1963 in Dumbrava Sibiului a fost o moara hidraulica cu aductiune inferioara. Aceasta moara se regaseste in sigla muzeului. Colectia a fost dezvoltata in anii urmatori.

Vezi si Vizita gratuita in muzeele din Iasi, in Saptamana Scoala Altfel
Muzeul a fost deschis publicului in 1967.
In 1971 s-a decis si s-a inceput adaugarea de case taranesti alaturi de atelierele mestesugaresti.
In 1989 se adauga sectorul monumentelor de utilitate publica si sociala (biserica, scoala, carciuma, popicarie).
In 1990 muzeul isi modifica titulatura in Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale.
In muzeu se gasesc ateliere mestesugaresti, locuinte traditionale, instalatii pre-industriale, lucrari de arta populara.

Vezi si Palatul Ghika-Comanesti - FOTO
Intr-un peisaj de vis din DUMBRAVA SIBIULUI care l-a facut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, inca din anul 1966, sa numeasca muzeul sibian "cel mai frumos muzeu in aer liber din Europa" cu paduri racoroase si poieni insorite, strabatute de un raulet ce misca rotile morilor de apa, avand in mijloc un lac de 6 ha, in care se oglindesc morile de vant dobrogene si constructiile pescarilor din Delta Dunarii si pe care sunt expuse mori si poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescaresti ancorate la debarcader), se afla cel mai mare - ca teritoriu, mai bogat - ca patrimoniu si mai original - in conceptia tematica, muzeu in aer liber din Romania si printre cele mai reprezentative institutii de acest gen din Europa. Intr-un spatiu grandios, de 96 ha, strabatut de 10 km de alei, cu numeroase locuri de popas, sunt prezentate, in cadrul a doua expozitii permanente, distincte, perfect delimitate spatial si tematic, lumea de ieri a satului romanesc (muzeul etnografic in aer liber, ce ocupa 42 ha) si reflexul acesteia in constiinta artistica contemporana (expozitia de sculptura moderna in lemn, cu opere realizate de reputati artisti romani si straini, inspirate din universul satului traditional, careia ii sunt destinate 3 ha).
Muzeul etnografic in aer liber a debutat in anul 1963 ca un "muzeu al tehnicii populare", ambitionand, prin proiect, sa ilustreze intreaga creatie tehnica populara traditionala din Romania.
Impartit initial in 4 sectoare tematice expozitionale, Producerea si prelucrarea produselor agro-alimentare, Extragerea si prelucrarea minereurilor si materiilor prime organice (nealimentare) si anorganice (lemn, vegetale, argila, minereuri, piatra, metale), Prelucrarea pieilor, blanurilor si fibrelor textile (vegetale si animaliere), Transporturile traditionale, muzeul abordeaza, fenomenologic, intreg sistemul ocupational traditional (de la culesul din natura, la ocupatiile generale si specializate, de la indeletnicirile gospodaresti, la mestesugurile satesti de toate genurile, de la "industriile casnice", la "industriile taranesti" specializate, de la transporturile purtate (direct, de om sau de animale), la cele tractate (tarate sau rulate) si flotante.
Muzeul Tehnicii Populare (1963-1989) a cumulat cea mai complexa colectie de monumente de arhitectura si tehnica populara din Romania si o vasta arhiva documentar-stiintifica si tehnica (grafica, fotografica, filmografica), despre universul creatiei tehnice taranesti, preindustriale, din Romania.
Un sistem instrumentar manual, de o varietate tipologica impresionanta (cu numeroase arhetipuri ce trimit spre civilizatiile antice - daco-romana, geto-daca sau chiar neolitica - urmate de cele medievale si moderne), demonstrand o continuitate de viata si de creatie materiala, in aceasta parte a Europei, incontestabila, acopera practic, cvasitotalitatea ocupatiilor traditionale: vanatoarea si pescuitul (in Delta Dunarii), agricultura (de ses, de deal si de munte) si pastoritul (in hotarul satelor agricole, in zona fanetelor, in asezarile de deal si cele risipite, de munte, pana la stanile din golul alpin), pomicultura (cu "industria" otetului si a tuicaritului), viticultura (cu industria vinaritului) si uleitul (cu tehnologii si instrumentar ce coboara, tipologic, pana in stravechile culturi ale antichitatii europene), a mestesugurilor satesti: tesut (lanar, matasar, canepar, traistar - par de capra) si impletit (franghierit), cojocarit si pielarit, olarit si pietrarit, minerit (aurifer), fierarit si clopotarit, urmate de mestesugurile lemnului (dulgherit, masarit, tamplarie, rotarit, dogarit, spatarit) si confectionarea instrumentelor muzicale (de suflat si cu coarde), ale prelucrarii cerii (bostinarit si lumanarit) si a stufului (rogojinarit), demonstrand o complexitate tehnic-mestesugareasca si un nivel de specializare a satului romanesc in practicarea mestesugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnica populara" exceleaza prin marea varietate tematica (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversa functionalitate, cuptoare, poverne, valtori, pive de postav si darste, ciocane, steampuri si fierastraie hidraulice) apartinand "instalatiilor de industrie populara", avand in finalul expozitiei cinci mari complexe de industrii taranesti (provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania si Maramures), dar si printr-o cvasicompletitudine tipologica greu de regasit intr-un alt muzeu din afara Romaniei, argument al universalitatii civilizatiei tehnice traditionale a romanilor, al disponibilitatii lor pentru dialog cultural si progres tehnic si al capacitatii de asimilare creatoare a multiplelor influente mediate de factorii alogeni.
Exemplificand afirmatiile de mai sus, colectia mulinologica este un caz cu totul unic, cele 33 mori de cereale prezentand toate tipurile energetice de mori cunoscute in spatiul Euro-Asiei, cu exceptia "morilor mareice" (de mana, "cu cai", de apa - cu una, doua, trei si sase instalatii - si de vant) si cea mai mare parte a tipurilor constructive (cu constructii fixe - pe sol, sau plutitoare pe vase), cu transmisie directa sau cu angrenaj de transmisie (intr-o treapta sau in doua trepte), cu roti orizontale sau verticale (simple, duble sau triple), cu toate tipurile de aductiune (inferioara, medie sau superioara), cu aripile de vant din scandura sau din panza, cu intreg corpul constructiei pivotant sau avand doar cupola mobila - morile "olandeze" etc.
Ea demonstreaza, intre altele, caracterul fundamental agrarian al civilizatiei traditionale a poporului roman si capacitatea "inginerilor" tarani de a-si apropia si adapta specificul local la cele mai diverse inventii europene si asiatice.
Monumentele de arhitectura populara prezinta, la randul lor, indeosebi in ceea ce priveste constructia caselor, o diversitate a tipurilor regionale (planimetrie, elevatie, tehnici de constructie, sisteme decorativ-arhitectonice, instalatii de incalzit, organizarea interiorului, mobilier) ce probeaza functionalitatea si ergonomicitatea exceptionala a spatiului construit si, totodata, personalitatea stilistica a "arhitectilor" tarani din toate zonele etnografice ale Romaniei, capacitatea adaptarii constructorilor la materiile naturale locale, prin tehnici extrem de rafinate si, in sfarsit, o evolutie care alatura valorilor, traditionale, sau chiar arhetipale, unele noi, evoluate sub influenta celor mai diversi factori locali sau regionali, nationali sau europeni.
Arta populara este, de asemenea, la ea acasa, in muzeul sibian, prezenta atat in decorarea interioarelor locuintelor, cat si in atelierele mestesugaresti, fie ca este vorba de piese textile sau ceramice, din lemn sau din metal, din chihlimbar sau sticla, mobilier functional sau recuzita religioasa (icoane, candele, cruci).
Din anul 1990, celor 4 sectoare tematice initiale li s-a adaugat unul nou, destinat monumentelor de utilitate publica. Aici au fost aduse si date in functiune, animand intreg sectorul pentru public, doua biserici si o scoala, doua hanuri si o carciuma, doua pavilioane de joc si un "loc de popas", o popicarie si doua remize de pompieri, un scranciob si chiar o "casa de vrajitoare", altele fiind achizitionate si asteptand sa fie transferate si reconstruite. Astfel, patrimoniul muzeului a ajuns la cifra de 149 monumente, continand 346 constructii si peste 20 000 obiecte de inventar functional, fiind cel mai mare si mai bogat muzeu din Romania. In noua sa conceptie tematica, muzeul sibian a devenit un adevarat "muzeu al civilizatiei populare traditionale din Romania". Cognomenul "ASTRA" se datoreaza continuarii, pe toate planurile (patrimonial, expozitional, educational), a valoroaselor traditii ale primului muzeu etnografic-istoric al romanilor din Transilvania, fondat la Sibiu, in anul 1905 si inchis in 1950, din motive "ideologice". Patrimoniul sau (transferat in anul 1950 la Muzeul Brukenthal) a fost integrat Complexului National Muzeal "ASTRA" in anul 1990, in prezent ajungand de 35 240 obiecte si formand temeiul viitorului Muzeu al Civilizatiei Transilvane "ASTRA", intr-o conceptie moderna, novatoare, interdisciplinara.
Prin multimea serviciilor culturale oferite publicului: prezentari de filme si diasonuri (in sala de proiectie a pavilionului de la intrarea principala), expozitii tematice temporare (in pavilionul expozitional), spectacole folclorice (pe scena situata pe lac, cu amfiteatrul in aer liber), dintre care se disting Festivalul National al Traditiilor Populare, Zilele Academiei Artelor Traditionale, Festivalul International al Filmului Antropologic (bienal), Festivalul International "Cantecele Muntilor" (anual), Olimpiada Nationala "Mestesuguri Artistice Traditionale", Targul Creatorilor Populari din Romania (15 august) si Targul International al Mestesugarilor - ca si prin manifestarile publice, colocvii si simpozioane nationale si internationale, pe cele mai diverse teme (filmologie, coregrafie, arta populara si etnografie, culturologie), prin taberele estivale ale elevilor din liceele de arte plastice si ale studentilor la arte si arhitectura, prin slujbele religioase (duminicale si din zilele de sarbatori calendaristice sau familiale: nunti, botezuri), oficiate la bisericile de lemn din Bezded (judetul Salaj) si Dretea (judetul Cluj), Muzeul "ASTRA" a devenit o institutie vivanta deosebit de activa si atractiva in tot timpul anului, un adevarat "museum vivum", un obiectiv turistic de valoare internationala.
Agrementul oferit publicului vizitator este extrem de variat, de la plimbarile cu lotcile pe lac, la cele cu trasurile si saniile trase de cai, pe aleile muzeului, la oferta culinara traditionala la carciumioara si hanurile din muzeu si cazarea in spatiile din incinta (53 locuri), facand astfel din muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului cea mai generoasa si ospitaliera oferta turistica sibiana. Portile sale sunt deschise, cu generozitate, in tot timpul anului, zi si noapte (pentru vizitele nocturne avand un sistem de iluminat cu spoturi si efecte senzationale), asigurandu-se ghidaje de specialitate, audio ghidaje, vizita virtuala prin intermediul infokiosk-ului cu ecran senzitiv, pliante, ghiduri, CD-uri, filme etc.
Karen Fogg (sefa Delegatiei Permanente a Comisiei Europene in Romania) declara referitor la Muzeul din Dumbrava Sibiului, ca: "Ghidul Michelin ar scrie doar atat: merita sa faci un ocol oricat de mare ca sa-1 vizitezi".
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

sibiu-astra
sibiu civilizatiei populare dumbravii sibiului cornel irimie
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1933 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019144 (s)