News Flash:

Muzeul National de Istorie a Romaniei se pregateste de reabilitare; va fi redeschis dupa 5 ani

31 Ianuarie 2016
628 Vizualizari | 0 Comentarii
Muzeul National de Istorie a Romaniei
Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) se pregateste pentru lucrarile de reabilitare, iar un concurs in acest sens va fi lansat pe 1 februarie, dupa cum a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul general Ernest Oberländer-Tarnoveanu, acesta precizand ca institutia va fi redeschisa dupa 5 ani.

Demararea lucrarilor de consolidare a sediului Muzeului National de Istorie a Romaniei se numara printre prioritatile strategice ale Ministerului Culturii in anul 2016. Astfel, Ernest Oberländer-Tarnoveanu si ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, vor anuntat, luni, lansarea concursului international de solutii de arhitectura "Noul Muzeu National de Istorie a Romaniei", organizat sub egida Uniunii Internationale a Arhitectilor.

In acest context, Ernest Oberländer-Tarnoveanu a declarat, pentru MEDIAFAX, ca trebuie asigurate fondurile pentru organizarea concursului, pentru plata premiilor si pentru incheierea contractului cu castigatorul concursului. "Am ratat o ocazie anul trecut. Aveam totul gata in septembrie, dar nu am primit aceasta asigurare ca vor fi bani pentru finalizarea concursului", a spus Ernest Oberländer-Tarnoveanu.

Acesta a explicat ca pentru proiectare este necesara o suma de 4.600.000 de euro, cu TVA. Totodata, suma necesara pentru lucrarile la unul dintre corpurile institutiei muzeale se ridica la aproximativ 3.400.000 de euro, pentru o perioada de doi ani.

Despre costurile suplimentare, directorul MNIR a declarat ca au fost facute deja investitii pentru relocarea muzeului. "Avem cumparate materiale pentru ambalare si transport. Am prevazut in buget un milion de lei pentru ambalaje personalizate, dar aceasta suma reprezinta doar 30% din ceea ce ar trebui sa investim", a explicat Ernest Oberländer-Tarnoveanu, precizand ca va face o solicitare de suplimentare a subventiei la Ministerul Culturii.

Vezi si Branul risca sa ramana fara muzeele de stat, din cauza „ideilor” Ministerului Culturii

In cazul in care concursul va fi incheiat la inceputul lunii iulie, ar mai ramane trei sau patru luni de lucrari pentru proiectare in anul 2016, urmand sa fie acordat contractul pentru constructia propriu-zisa, potrivit directorului institutiei muzeale, care a precizat ca MNIR urmeaza sa fie inchis timp de cinci ani.

Vezi si Noi masuri pentru protejarea monumentelor istorice

Ernest Oberländer-Tarnoveanu a explicat ca lucrarile vor dura aproximativ doi ani si jumatate, proiectarea va dura in jur de noua luni, iar doi ani vor fi necesari pentru pregatirea expozitiilor. "Nu poti sa pui patrimoniul in sali care au fost reconditionate decat dupa minim sase luni, astfel incat sa se termine ciclul substantelor si materialelor folosite pentu realizarea lucrarilor", a afirmat directorul MNIR.

Potrivit reprezentantilor MNIR, intre lunile februarie si iulie 2016 se va organiza concursul international de solutii, intre lunile septembrie si decembrie va incepe proiectarea, in anul 2017 va fi incheiata proiectarea si va incepe executia, urmand ca in anul 2019 sa fie finalizate lucrarile de restaurare, consolidare si constructie, precum si amenajarea si deschiderea partiala a unor spatii expozitionale. In anul 2020 va avea loc receptia, iar in anul 2021 va avea loc receptia finala.

Ernest Oberländer-Tarnoveanu a mai spus ca le-a cerut autoritatilor, inclusiv Ministerului Culturii, spatii corespunzatoare in care sa poata fi continuate activitatile expozitionale. Cele mai potrivite spatii ar fi aula aflata la parterul Bibliotecii Nationale - un spatiu care ar reduce din cheltuielile legate de intretinere si securitate, dar si muzeul din spatiul Parlamentului. "Trebuie sa fie spatii accesibile potentialului public", a precizat Oberländer-Tarnoveanu.

Totodata, patrimoniul va trebui sa fie relocat pana la mijlocul anului viitor in noi spatii, care trebuie identificate si amenajate. Sunt necesare atat spatii pentru depozitare, cat si pentru laboratoare, potrivit directorului MNIR.

Ernest Oberländer-Tarnoveanu a explicat ca pentru depozitare este nevoie de un spatiu de 55.000 de metri cubi, iar cele mai bune spatii pe care le-a vizitat sunt foste hale de la Casa Presei Libere, care au 11.000 de metri patrati si cinci metri inaltime. Cu cat spatiile sunt mai mari, cu atat cheltuielile legate de ambalare pe metrul cub sunt mai mici. In plus, in aceste spatii, climatizarea, supravegherea si proiectarea mobilierului sunt mai usoare, a explicat directorul muzeului.

El a atras atentia asupra faptului ca, daca toate piesele sunt ambalate corespunzator, dimensiunea acestora creste in proportie de 3 la 1 fata de dimensiunile initiale.

Ernest Oberländer-Tarnoveanu a precizat ca MNIR nu are spatii de depozitare pentru patrimoniul pe care il are in prezent si ca a mai inchis spatii, "in care nu ploua", pentru a face loc unor vitrine pe care nu isi permite sa le lase sa se strice. In plus, Ernest Oberländer-Tarnoveanu a explicat ca marile laboratoare ar trebui sa existe in afara acestor cladiri, intrucat in interiorul lor se folosesc substante foarte toxice, cu risc biologic.

De asemenea, directorul MNIR a spus ca dupa redeschiderea muzeului, in urma restaurarii, vor fi organizate doua expozitii permanente, una dedicata romanilor din afara granitelor, iar alta dedicata istoriei copilariei. Insa, aceste expozitii trebuie sa fie pregatite, pentru ca momentan institutia nu are suficiente materiale.

Ernest Oberländer-Tarnoveanu a mai afirmat ca vrea sa deschida expozitii permanente de preistorie, arhitectura geto-dacica, Dacia romana, Evul Mediu timpuriu si dezvoltat, perioada moderna si contemporana. "Vrem sa ajungem pana la inceputul mileniului nostru", a precizat directorul Muzeului National de Istorie a Romaniei.

Totodata, Oberländer-Tarnoveanu a declarat ca dupa incheierea lucrarilor va organiza o expozitie despre istoria cladirii MNIR si a zonei din jur, in holul mare al muzeului. El a adaugat ca aceasta expozitie va putea fi vazuta, probabil, chiar la deschiderea oficiala a muzeului.

In plus, directorul MNIR a precizat ca spera ca la mijlocul anului 2018, daca vor fi incheiate lucrarile la o parte din cladire, sa organizeze o expozitie dedicata centenarului unitatii nationale.

Ernest Oberländer-Tarnoveanu a mai spus ca va fi organizata si o noua expozitie a Tezaurului Istoric, Cabinetul Numismatic, o expozitie pentru sala Lapidarium si una pentru Muzeul National Filatelic.

Potrivit reprezentantilor MNIR, "Noul Muzeu National de Istorie a Romaniei" isi propune, prin reorganizarea spatiala si functionala, dar si prin dezvoltarea ofertei culturale si "de loisir", sa atraga cel putin 300.000 de vizitatori anual, precum si in mediul virtual. In acelasi timp, se va urmari atragerea unui public mult mai divers decat pana in prezent.

Viitorul ansamblu muzeal va fi structurat pe urmatoarele sectiuni functionale: depozitare patrimoniu, conservare-restaurare patrimoniu, cercetare patrimoniu, expunere patrimoniu, reprezentare, comunicare, completate de sectiunile auxiliare: administrare, intretinere, protectie si paza.

Curtea interioara acoperita va grupa in jurul spatiului de expunere a Copiei Columnei lui Traian spatii pentru activitati de tip public: librarie, biblioteca publica, spatii de odihna, cafenea etc. De asemenea, atriumul va contine trasee de circulatie verticala catre sectiuni din cadrul expozitiei permanente desfasurate in aripile constructiei la cele doua etaje, fara ca alte circuite functionale - publice sau interne, sa fie intersectate.

Totodata, vor fi realizate legaturi directe ale curtii interioare cu spatiul public inconjurator, operatiune care ar putea contribui la activarea caracterului istoric al cladirii, cat si la o mai buna integrare a activitatilor muzeului in cele ale Centrului Istoric in general.

Tot astfel, va fi amenajat un subsol cu mai multe niveluri sub nivelul de calcare al atriumului din curtea interioara. Aceste spatii vor oferi o suplimentare de aproximativ 2.700 de metri patrati pe nivel.

Muzeul National de Istorie a Romaniei a fost infiintat in anul 1970, fiind "cel dintai muzeu de arheologie si istorie din tara, dintai nu intr-o perspectiva cronologica, ci sub aspectul reprezentativitatii", se arata pe site-ul institutiei.

In consecinta, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, in primul rand cele din metal pretios, in singurul loc public unde securitatea si vizibilitatea puteau fi asigurate in aceeasi masura. De asemenea, o multime de alte piese de mare valoare arheologica si istorica au poposit in expozitiile MNIR, pentru a ilustra mileniile de istorie ori, pentru mai multa acuratete, istoria de atunci.

Cladirea care adaposteste muzeul este ea insasi un monument istoric, ridicat la sfarsitul secolului al XIX-lea, in stil neoclasic de inspiratie germana. Structura cladirii a fost serios afectata de cutremurele din 1940 si 1977, astfel incat procesul de reabilitare a devenit principala preocupare a reprezentantilor muzeului, in ultimul deceniu.

Potrivit site-ului institutiei, in ciuda dificultatilor pe care reabilitarea le-a generat, s-a reusit ca trei dintre sectiile expozitiei permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul si Columna lui Traian) sa ramana deschise, iar holul central al muzeului, complet refacut, este gazda mai multor expozitii temporare.

Muzeul National de Istorie ocupa 8.000 metri patrati si reuneste in aproximativ 60 de sali exponate. Parcurgandu-le, publicul face cunostinta cu marturii despre prezenta omului pe teritoriul Romaniei inca din paleolitic (600.000 ani - 6.000 ani i.e.n), cultura materiala si spirituala a geto-dacilor, razboaiele daco-romane si transformarea Daciei in provincie a Imperiului roman, aparitia si definitivarea structurilor de putere ale statului in societatea medievala, domniile fanariote, revolutia burghezo-democratica de la 1848, castigarea independentei, declansarea celor doua razboaie mondiale si intrarea Romaniei sub influenta ruseasca.

Printre obiectele de patrimoniu de la Muzeul National de Istorie a Romaniei se numara bratari dacice regale de aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, umbo de scuturi de parada regale dacice din fier, decorate cu reprezentari de animale reale si fantastice, monede grecesti de aur de tip Lysimachos, emise in secolele II-I i.e.n, la Tomis si Kallatis, un depozit de unelte si arme de fier, precum si monede de argint si bronz.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

mnir vlad alexandrescu tezaurul istoric lapidarium
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1766 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020055 (s)