News Flash:

Nobilul roman Alexandru Vaida Voevod, intre masonerie si mirajul regalitatii

4 Octombrie 2013
1829 Vizualizari | 0 Comentarii
Una dintre cele mai ilustre personalitati ale Romaniei interbelice a fost clujeanul Alexandru Vaida Voevod. El a fost de trei ori prim-ministru al Romaniei Mari, de mai multe ori ministru, ministru de stat pentru Transilvania, membru al Consiliului Dirigent si consilier regal. De asemenea, el a fost membru al Parlamentelor din Bucuresti si din Budapesta si al Marii Adunari Nationale, care a proclamat Unirea Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918. Insa Alexandru Vaida Voevod a intrat in istorie prin faptul ca el a fost deputatul care a citit, in octombrie 1918, in Parlamentul din Budapesta, Declaratia de independenta a natiunii romane din Austro-Ungaria, prin care romanii din Dubla Monarhie au notificat intregii lumi decizia de a-si lua soarta in propriile lor maini. 
Descendent al unei familii ilustre
Alexandru Vaida Voevod provenea dintr-o ilustra familie romaneasca, innobilata de principele Gabriel Bethlen. El se inrudea cu doi episcopi greco-catolici ai Transilvaniei, Ioan Bob si Ioan Lemeni. De asemenea, bunicul sau, Alexandru Bohatel, a fost unul dintre liderii Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania. Tatal sau, Dionisie Vaida, a fost unul dintre liderii miscarii nationale a romanilor ardeleni, iar Gavril Vaida, unchiul lui Alexandru Vaida Voevod, a fost strabunicul pe linie materna al lui Corneliu Coposu.
Educatie in stil german
Alexandru Vaida Voevod a terminat scoala primara in Cluj, apoi a studiat la liceele germane din Bistrita si din Brasov. Cunoasterea excelenta a limbii germane i-a permis sa se inscrie la cursurile Facultatii de Medicina a Universitatii din Viena. In perioada studentiei, el a devenit membru al societatii „Romania Juna" si s-a implicat in politica. Pe de o parte, el a devenit prieten cu medicul Aurel C. Popovici, prieten al mostenitorului tronului austro-ungar, arhiducele Franz Ferdinand. Aurel C. Popovici a elaborat un plan de federalizare pe baze nationale a Imperiului, care ar fi urmat sa duca la crearea Statelor Unite ale Austriei Mari, formate din 15 state federale. Planul nu a mai putut fi pus in practica, deoarece arhiducele Franz Ferdinand a murit asasinat la Sarajevo, iar acest eveniment a reprezentat scanteia care a dus la izbucnirea primului razboi mondial, potrivit romanialibera.ro.
Prieten cu Karl Lueger
In Viena, Alexandru Vaida Voevod s-a implicat in campania electorala care a dus la alegerea presedintelului Partidului Crestin Social, Karl Lueger, in functia de primar al Vienei. Karl Lueger era favorabil romanilor, dar se remarcase prin antisemitismul sau. Intors in Transilvania, Alexandru Vaida Voevod s-a implicat in activitatea Partidului National Roman. El a asistat la redactarea proiectului Memoradumului romanilor din 1892, de catre Iuliu Coroianu, in casa bunicului sau, Alexandru Bohatel. Apoi, dupa arestarea conducerii PNR, Alexandru Vaida Voevod a facut parte din Comitetul National care a inlocuit conducerea aflata in inchisori. Pana la moartea presedintelului PNR, dr. Ioan Ratiu, Alexandru Vaida Voevod i-a ramas fidel acestuia. Insa, in anul 1905, el s-a implicat in organizarea Conferintei PNR din Sibiu, care a condus la abandonarea pasivismului si la triumful noului curent activist, reprezentat de Iuliu Maniu. Alexandru Vaida Voevod a pierdut alegerile din 1905 din colegiul sau de deputat, insa a castigat alegerile anticipate din 1906.
Proclamatia de independenta de la Budapesta
Pana in anul 1918, el a reusit sa ramana membru al Parlamentului din Budapesta si, totodata, membru al conducerii centrale a PNR. In aceasta calitate, el a citit, in octombrie 1918, in Parlamentul din Budapesta, proclamatia de independenta a romanilor din Imperiu. Ulterior, el a fost ales membru al Marii Adunari Nationale, care a votat, in unanimitate, la 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu Romania. Alexandru Vaida Voevod a devenit apoi membru al Guvernului autonom al Transilvaniei, Consiliul Dirigent prezidat de Iuliu Maniu. Clujeanul a fost desemnat membru al delegatiei formate din Vasile Goldis, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu si episcopul ortodox Miron Cristea, care a fost trimisa la Bucuresti pentru a prezenta Regelui Ferdinand I Declaratia de Unire.
Ministru in Bucuresti si diplomat la Paris
Alexandru Vaida Voevod a ramas in capitala Romaniei, unde a fost numit, prin Decret Regal, ministru de stat pentru Transilvania in guvernele care s-au succedat dupa 1 Decembrie 1918. Anul 1919 a adus prima campanie electorala in Romania Mare. Nici un partid nu a reusit sa obtina majoritatea mandatelor parlamentare, insa Partidul National Roman a obtinut cel mai mare numar de deputati si de senatori. Regele Ferdinand I i-a oferit lui Iuliu Maniu misiunea de a forma Guvernul. Acesta a refuzat, pe motiv ca nu vorbea suficient de bine limba franceza, in care aveau loc tratativele diplomatice ale Conferintei de Pace de la Paris, care a ratificat formarea Romaniei Mari. In aceste conditii, Alexandru Vaida Voevod a devenit premier, in noiembrie 1919. Insa, in ianuarie 1920, el l-a lasat pe Stefan Cicio Pop la conducerea Guvernului si a plecat la Paris, unde avea loc o adevarata batalie diplomatica. Acolo, in contextul in care cei mai importanti oameni politici erau masoni, Alexandru Vaida Voevod a luat decizia sa intre in masonerie, la randul sau. El a intrat in loja „Ernest Renan" si a primit rapid pozitii importante in randul acestei organizatii, interesate sa-si consolideze pozitia in Romania. Prin intermediul mijlocitorilor masoni, Alexandru Vaida Voevod a avut ocazia sa discute personal cu Georges Clemenceau si cu George Lloyd si, astfel, sa-si aduca o importanta contributie la ratificarea internationala a Marii Uniri. Reintors in tara, Alexandru Vaida Voevod si-a continuat activitatea politica in cadrul PNR si a ocupat mai multe functii ministeriale.
Partizanul Regelui Carol al II-lea
In cadrul PNT, partidul format prin fuziunea PNR cu Partidul Taranesc al lui Ion Mihalache, el a fost unul dintre principalii partizani ai revenirii pe tron a Regelui Carol al II-lea, care renuntase la Coroana a doua oara in favoarea fiului sau, Regele Mihai I. In toiul Marii Crize Economice din perioada 1929-1933, el a devenit de doua ori prim-ministru. In anul 1933, exasperat de faptul ca Marea Criza parea sa nu se mai termine, el a demisionat din fruntea Guvernului si din fruntea PNT. Alexandru Vaida Voevod i-a propus lui Iuliu Maniu sa-i succeada. Insa cum acesta era in conflict cu Regele Carol I, a declinat oferta in favoarea lui Ion Mihalache. Alexandru Vaida Voevod a ramas unul dintre oamenii de incredere ai Regelui Carol al II-lea, de personalitatea caruia era fascinat, spre nemultumirea lui Iuliu Maniu. De fapt, mirajul regalitatii a fost principalul motiv de ruptura intre Alexandru Vaida Voevod si Iuliu Maniu. Alexandru Vaida Voevod a preferat sa plece din PNR si sa-si formeze propriul sau partid, Frontul Romanesc. Chiar daca acesta nu s-a bucurat de un prea mare succes electoral, el a furnizat baza ideologica pentru intarirea puterii regale. Alexandru Vaida Voevod a fost unul dintre cei care au contribuit la instaurarea regimului autoritar regal, ca urmare a modificarii Constitutiei, in anul 1938, care a pus capat sistemului democratic din Romania interbelica. In regimul Regelui Carol al II-lea, Alexandru Vaida Voevod a devenit seful partidului unic, Frontul Renasterii Nationale, dar si consilier regal, presedinte al Adunarii Deputatilor si ministru in mai multe guverne.    
Un sfarsit trist
Dupa abdicarea Regelui Carol al II-lea, Alexandru Vaida Voevod s-a retras din viata publica. In cercul celor apropiati, el si-a recunoscut greselile si a spus ca este dispus ca, prin retragerea sa, sa plateasca pretul cuvenit pentru ele. Dupa instaurarea guvernului comunist condus de dr. Petru Groza, vechiul coleg tradator din PNR al lui Alexandru Vaida Voevod, fostul prim-ministru a fost arestat, in 24 martie 1945. El a fost anchetat, printre altii, de fiorosul tortionar Gheorghe Craciun. Din 1946 si pana in 1950, Alexandru Vaida Voevod a fost trimis in arest la domiciliu. A murit la varsta de 78 de ani si a fost inmormantat in curtea celei mai vechi biserici greco-catolice din Sibiu, Biserica dintre brazi, in locul unde isi dorm somnul de veci personalitati precum George Baritiu, Alexandru Papiu-Ilarian sau dr. Ioan Ratiu.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

prim-ministru romaniei mari
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1815 (s) | 34 queries | Mysql time :0.024838 (s)