News Flash:

Noutati INEDITE despre fosta capitala a dacilor SARMISEGETUZA

25 Septembrie 2013
7673 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Cercetari recente, efectuate cu cele mai noi tehnologii de fotografiere si scanare aeriana a solului, la comanda televiziunii publice britanice BBC, pentru realizarea unui amplu documentar despre Imperiul Roman, scot la lumina informatii inedite, care pun intr-o cu totul alta lumina ceea ce stiam despre daci si despre capitala lor, Sarmizegetusa. Interpretarile facute de specialistii consultati de "Formula AS", pe baza fotografiilor puse la dispozitia Muzeului de Istorie a Transilvaniei de catre realizatorii documentarului, indica faptul ca Sarmizegetusa nu era o simpla cetatuie, cum se credea, ci o metropola in toata puterea cuvantului, dispusa pe terase taiate pe varful muntelui, dupa toate normele urbanismului vremii, de catre cei mai priceputi mesteri ai epocii antice, platiti regeste de Decebal si de inaintasii sai. In plus, evidentierea unor imprejmuiri romane necunoscute, apartinand, cel mai probabil, de ultima perioada de locuire a Sarmizegetusei, indica existenta unui castru cu mult mai mare decat se cunostea pana acum, construit de cuceritori dupa primul razboi daco-roman si abandonat inaintea celui de-al doilea razboi...
Vanatorii de comori
Cand au inceput pre-documentarea filmarilor la pelicula "Imperiul pierdut al Romei", prezentatorul englez Dan Snow, de la BBC, si experta in arheologie Sarah Parcak, de la Alabama State University din Alabama, habar nu aveau ca urmau sa schimbe radical teoriile specialistilor din Romania referitoare la Sarmizegetusa Regia, vechea capitala a Regatului dac. Cei doi si-au bazat proiectul de televiziune pe rezultatele spectaculoase obtinute anterior de Sarah in Egipt. Cu ajutorul imaginilor captate de sateliti si procesate de programe speciale de calculator (o tehnologie importata, apartinand actiunilor de spionaj militar), Sarah descoperise acolo peste 1.200 de situri arheologice necunoscute, de la temple de mult pierdute pana la noi piramide! Ca niste veritabili "vanatori de comori", cum le spun arheologii cu experienta celor care urmaresc strict descoperirea de obiective spectaculoase, si nu relevarea sistematica a trecutului, cei doi prezentatori ai documentarului produs de BBC sperau sa gaseasca asa ceva si in cadrul filmarilor la "Imperiul pierdut". Prima tinta a fost, previzibil, Roma, unde si-au indreptat atentia asupra vechiului port care deservea capitala imperiului. Acolo, Sarah si Dan au activat lentilele satelitilor in cautarea faimosului far din Portus, una dintre marile minuni ale lumii romane, care nu fusese inca descoperita. Cum, insa, din cauza numeroaselor constructii moderne care acopera locul vechiului port din apropierea Romei, cercetarea trena, cei doi au decis sa-si incerce norocul in vechea Dacie, regatul cucerit de Imparatul Traian la 106 e.n. In Muntii Orastiei, Dan si Sarah s-au lovit insa de o problema pe care nu o avusesera nici in Egipt, nici la Roma, vegetatia extrem de densa care acopera vestigiile din jurul Sarmizegetusei dacice facea, practic, imposibila folosirea imaginilor satelitare. In locul unor ruine, satelitii nu vedeau decat marea de verde crud ce acopera muntii sacri ai dacilor.
Rezultate impresionante...
Pentru a putea patrunde, totusi, misterele Sarmizegetusei dacice, producatorii documentarului BBC au apelat la cercetatoarea romanca Ioana Oltean, de la Exeter University, din Marea Britanie. "Cei de la BBC m-au contactat ca specialist in arheologia Daciei. Stiau de cartea mea «Dacia: Landscape, Colonization, Romanisation», publicata in 2007. Intamplarea a facut sa fiu specialista si in arheologie aeriana si, de pe aceasta pozitie, am putut sa le ofer o consultanta mai complexa. BBC isi dorea ca documentarul sa obtina informatii arheologice inedite, care sa fie de folos cercetarilor de la sol. Eu, care efectuasem zboruri de recunoastere arheologica aeriana in Romania, stiam ca la Sarmizegetusa Regia urmele arheologice sunt acoperite de paduri, deci nedetectabile din satelit. De aceea, le-am sugerat celor de la BBC sa foloseasca singura tehnologie capabila sa «vada» prin coroana copacilor, si anume LIDAR, o tehnologie care foloseste raze laser proiectate de pe un avion special", ne relateaza Ioana Oltean.
Practic, sistemul LIDAR (Light Detection and Ranging) penetreaza vegetatia, indiferent cat e de densa. Tehnologia fusese folosita cu succes de arheologii care au descoperit orasul maias Caracol. Acolo au fost de ajuns patru zile pentru ca tehnologia sa le ofere arheologilor o harta mult mai detaliata decat ceea ce obtinusera dupa un sfert de secol de cercetari la sol! Acum, in cazul Daciei, bugetul pus la dispozitie de BBC a permis inchirierea unui avion cu tehnologie LIDAR, care a survolat Gradistea de Munte. Primele rezultate ale analizei pe calculator a rezultatelor transmise de sistemul de scanare l-au impresionat pe seful santierului arheologic de la Sarmizegetusa, Gelu Florea, care recunoaste, in documentarul BBC, ca pe imagini apar ziduri si zone de ocupare a Sarmizegetusei Regia despre care cercetatorii romani habar nu aveau ca exista! Ineditul descoperirii de la Gradistea de Munte e confirmat si de Ioana Oltean. "Imaginile care mi-au fost trimise dadeau suficienta siguranta pentru identificarea a cel putin o circumvalatie de mari dimensiuni, pana atunci necunoscuta in zona fortificatiei de pe Dealul Gradistei, si care acum se stie ca a fost construita de catre armata romana de ocupatie. Desigur, mai exista si alte date noi despre situl din Dealul Gradistei. Chiar in momentul de fata, procesez datele LIDAR originale, care mi-au fost de curand oferite de catre BBC...", ne-a explicat cercetatoarea romanca de la Exeter University. Noi surprize ar putea aparea dintr-un moment in altul in legatura cu Sarmizegetusa dacica!
Un final nefericit
Prezentarea rezultatelor de la Gradistea de Munte in cadrul documentarului "Imperiul pierdut al Romei", difuzat in tara noastra in primavara acestui an, este, din pacate, dezamagitoare. Superficiali in descrierea dacilor, pe care ii categorisesc drept "barbari", fara nici o alta nuanta sau explicatie, si preocupati doar de emfaza fortei civilizatoare a Imperiului Roman, Dan Snow si Sarah Parcak se multumesc sa constate prezenta unui castru roman de dimensiuni mult mai mari decat cel cunoscut inainte de rezultatele LIDAR, castru pe care, prezentat intr-o simulare in plan drept, complet contrastant cu culmile si diferentele de nivel de la fata locului, il populeaza cu baraci romane, explicand prin aceasta ca Traian a lasat in Sarmizegetusa trupe numeroase pentru a putea impune pacea in zona... Dar chiar daca filmul lui Dan Snow a inselat asteptarile publicului romanesc, rezultatele relevate de scanarea LIDAR - o directie importanta asumata de proiectul BBC - sunt acum la indemana specialistilor din Romania si pot fi folosite pentru a intelege, cu adevarat, realitatile Sarmizegetusei dacice pre si post-romane, scrie formula-as.ro.
Urbanismul dacic depaseste orice inchipuire
Informatiile puse la dispozitie de imaginile obtinute de BBC, plus o serie de alte argumente incontestabile, la care a avut acces de-a lungul anilor, in timpul cercetarilor sale, l-au ajutat pe dr. Alexandru Diaconescu, arheolog de epoca romana si conferentiar in cadrul Facultatii de Istorie a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, sa structureze o curajoasa teorie legata de capitala regatului dac. "Viziunea noastra pana acum era ca Gradistea de Munte va fi fost o cetatuie ca toate celelalte, o cetatuie in care locuiau cateva zeci de oameni, asezarea civila intinzandu-se pe platourile secundare si la poalele dealului. Or, Gradistea e altceva! Sarmizegetusa dacica a fost, de fapt, un oras, ceea ce nu ne vine prea usor sa credem, dupa ce am tot citit ca intre ziduri nu erau decat cateva sanctuare si cam atat. S-a gasit acolo, in doua-trei cladiri-atelier, o cantitate mare de fier, care depaseste cantitativ tot fierul din Europa asa-zis barbara. Ai, la Sarmizegetusa, cea mai mare productie industriala din Europa, dupa Grecia si Roma! Recent, Simion Stefan, in cartea sa dedicata razboaielor lui Domitian si Traian cu dacii, redactata in franceza, arata ca la Sarmizegetusa Regia a existat o locuire foarte mare, pe care o plaseaza aproximativ pe toata culmea dealului Gradistei. In plus, el intuieste ca incinta cetatii dacice trebuie sa fi fost mult mai extinsa, insa, fara date suplimentare, planurile propuse de Simion Stefan sunt inexacte... Dar acum, iata, intervin aceste fotografii platite de englezii de la BBC: iar imaginile LIDAR arata ca, in afara unui castru roman cunoscut, se mai vad urmele inca unui castru, precum si numeroase alte constructii. Se disting detaliile unui urbanism dacic care depaseste orice inchipuire", spune, entuziast, dr. Alexandru Diaconescu, in timp ce imi arata fotografiile surprinse de avionul echipat cu tehnologia LIDAR.
In 102, cand, dupa primul razboi cu regele Decebal, imparatul Traian a impus conditiile pentru incheierea pacii, prima dintre ele a fost expulzarea din Dacia a arhitectilor, a inginerilor si a instructorilor militari, imi spune Alexandru Diaconescu. "Asta il durea cel mai tare pe Traian! Erau instructori militari care ii ajutasera pe daci sa lupte bine contra romanilor si erau ingineri si arhitecti pe care regii daci i-au folosit pentru a fi la zi cu tot ceea ce insemnau arhitectura si fortificatiile vremii". "Avand monopol pe metalele pretioase, Decebal era atat de bogat ca nici nu avea nevoie de moneda proprie. Ce sa faca el cu o moneda pe care sa scrie «Decebalus per Scorilo»? Dacii copiau la perfectie moneda romana si, astfel, practic, ei ii plateau in «valuta forte» pe acesti specialisti straini, despre care vorbeste punctul 1 al tratatului de pace din 102. Cand se intorceau acasa, specialistii angajati de regii daci mergeau cu bani frumosi «si fara miros», castigati peste Dunare. Unde mai pui ca monedele dacilor erau facute din metale de calitate, din argint mai bun decat cel de la Roma...", isi continua rationamentul Alexandru Diaconescu. Dacii, spune el, aveau de secole contacte stranse cu cetatile pontice si cu lumea greaca si s-au folosit din plin de experti si specialisti din cetatile prietene. "Elitele dacilor nu erau straine de principiile urbanismului clasic. Recent descoperitul oras getic, datand din secolul III inainte de Hristos, de la Sboryanovo, in Bulgaria, este posibilul predecesor al Sarmizegetusei dacice. Intreg situl, inclusiv celebra necropola de la Svestari, ocupa aproape 100 de hectare si este situat imediat la sud de Ruse", argumenteaza profesorul Diaconescu.
"Totul are o anvergura incredibila fata de ceea ce stiam anterior"
"Fotografiile aeriene deschid o noua perspectiva in intelegerea lumii dacice, pentru ca avem de-a face cu un fel de Machu Pichu din Peru. Putem vorbi nu numai despre constructii pe terase cu un amplu sistem de canalizare si despre ziduri cu corectie optica, pentru care s-au folosit insemne grecesti. Pe fotografii se vad cladiri dincolo de zona cunoscuta pana acum. Totul are o anvergura incredibila fata de ceea ce stiam anterior", considera Alexandru Diaconescu.
"Noile fotografii arata ca sunt doua castre romane si o incinta dacica, mult mai mare, care cuprinde o acropola rectangulara si o agora, unde sunt sanctuarele. Apoi, foarte spectaculos este faptul ca marele drum procesional continua mult spre vest, pe sute de metri. Catre vest se vad, de altfel, mai multe cladiri monumentale de piatra de o parte si de alta a drumului, despre care nu stiam nimic inainte", remarca profesorul Diaconescu, studiind fotografiile celor de la BBC. "E un drum neobisnuit, pentru ca este de o latime impresionanta, in comparatie cu drumurile romane normale, care erau foarte inguste, cat sa treaca un car, doar cele principale atingand 12 metri latime. Plus ca drumul dacic era pavat cu blocuri de piatra atat de fina, ca parca ar fi fost calupuri de lut taiate cu sabia. Nu poate fi decat un drum ritualic, caci numai la ceremoniile religioase mergi cu doua sau trei care unul langa celalalt. Catre sud-est, din marele drum procesional porneste, perpendicular, un drum, probabil paralel cu cel care ducea la una dintre portile cetatii dacice. Aceste cai, care se incruciseaza in unghi drept, sunt specifice urbanismului elenistic. De altfel, si poarta de sud-est a incintei dacice, si turnul hexagonal de curtina au fost construite, conform cercetarilor arheologice, din blocuri fasonate conform tehnicilor edilitare elenistice. Aceasta incinta ar trebui urmarita de arheologi pas cu pas, caci nu pare sa fi avut un traiect regulat".
Daca scanarea LIDAR a reusit sa elimine, virtual, padurea care acopera vestigiile antice, in realitate, arheologii vor trebui sa faca efectiv acest lucru, pentru a putea sapa vechea Sarmizegetusa. "Este evident ca prima masura care trebuie luata este defrisarea padurii care a invadat ruinele capitalei dacice", au declarat la unison mai multi specialisti consultati de "Formula AS", care considera ca, in acest caz, argumentele istorice trebuie sa primeze inaintea oricarui alt tip de argumente, ecologiste, de exemplu.
Ca orice oras construit in stil elenistic, Sarmizegetusa trebuie sa fi avut o parte inconjurata de zid, cu edificii publice si resedinte de lux, "orasul de sus", si alta mult mai larga, "orasul de jos", spune Alexandru Diaconescu. Un bun exemplu de astfel de oras, ridicat pe terase sustinute cu ziduri, este Pergamon, in Asia Mica. "Sus erau resedinta regala si templele, apoi, pe terasele urmatoare, sunt amplasate piete publice si edificii de cult, iar mai jos, incepe locuirea civila", isi imagineaza profesorul Diaconescu frumoasa capitala a dacilor. Cu doar un an in urma, inainte de documentarul celor de la BBC, un astfel de vis ar fi parut curata nebunie...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cercetari recente sarmizegetusa rezultate impresionante
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1391 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014289 (s)