News Flash:

O istorie mai putin stiuta: Lagarul nazist de la Vulcan

7 Ianuarie 2014
2279 Vizualizari | 1 Comentarii
O istorie scrisa doar in cateva randuri din arhive si pe care prea putini oameni si-o mai aduc aminte. Asa se intampla si cu lagarul de la Vulcan, din judetul Hunedoara,  despre care nici macar localnicii nu mai stiu nimic. Sunt prea putini cei care isi mai aduc aminte, din povestile parintilor de acele vremuri si prea multi cei care nu au stiut niciodata despre mortii rusi ingropati in Crividia sau poate ca timpul si problemele le-au sters memoria. Am aflat si noi intamplator de aceasta fila de istorie ingropata in negura vremii si am decis sa o scoatem la lumina ca o poveste trista ce nu mai trebuie sa fie uitata. Pentru ca, cine isi uita trecutul, este condamnat sa il repete! Si am inceput sa cautam, unde altceva, decat in Vulcan, urme ale acelui lagar care a functionat intre 1942 si 1944. Primarul Gheorghe Ile a fost primul care a recunoscut ca a auzit ceva in acest sens, dar foarte vag.
“Da, am auzit ceva, mai demult. Stiu ca au fost descoperite ceva oseminte, dar nu stiu amanunte Poate cei mai in varsta sa isi mai aduca aminte”, recunoaste Ile, pentru zhd.ro. 
Iar cei mai multi dintre vulcaneni nu stiau nici macar ca a fost candva aici un lagar pentru prizonierii rusi. Si totusi, intr-o mare de uitare, am gasit pe unul dintre cei care a putut vorbi despre tenebrosul trecut. Il cheama Stefan Vandaras si a lucrat la Mina Vulcan ca tehnician topograf pana la pensionare. Nu a uitat ce ii povesteau bunicii si parintii lui despre acele vremuri.
“A fost sus in Crividia. Lagarul era in niste baraci din lemn, care acum nu mai exista, au fost demolate in timp. Cand lucram la mina, la Vulcan, mai erau cateva cruci ale prizonierilor. Stiu de la parinti, insa, ca, dupa castigarea razboiului de URSS, urmasii celor care au pierit aici au venit, si-au dezgropat mortii si i-au dus in tara la ei. Parintii mei imi povesteau ca au lucrat impreuna cu ei la mina. Le mai duceau de mancare, pentru ca ratia pe care o primeau ei era neindestulatoare”, povesteste Stefan Vandaras 
Chiar daca este un cartier al Vulcanului, Crividia se afla la cativa kilometri de oras, inspre Dealul Babii. In cimitirul de acolo inca isi mai dorm somnul de veci cativa dintre cei care au fost adusi aici ca prizonieri si trimisi in mina sa lucreze, in cele mai negre conditii, unde si-au gasit si sfarsitul.
Trimisi la lucru in mina
Potrivit datelor stranse de un hunedorean, la Vulcan a functionat, intre anii 1942 – 1944, Lagarul nr. 9 . Primele mentiuni despre prezenta prizonierilor pe Valea Jiului, dar fara a se mentiona, inca, existenta unui lagar organizat, apar in luna august 1942 din notele informative ale politiei. Lagarul nu a  fost la intamplare pozitionat, locul fiunbd ales pentru ca era la distanta aproximativ egala de Lupeni si Petrosani, unde, de asemenea, prizonierii rusi erau dusi la munca silnica si unde este posibil sa fi functionat sublagare de concentrare. La 10.8.1942 sosesc la Lupeni 250 prizonieri din Galati pentru Societatea ‘Petrosani’, Mina Lupeni, unde vor fi intrebuintati ca muncitori externi.  Tot la 10.8.1942 sosesc in Petrosani 400 prizonieri, adusi pentru minele Societatii Petrosani ca  lucratori de specialitate. In data de 12.8.1942, dimineata, un numar de 400 prizonieri au trecut cu destinatia Lupeni. In 1943 Lagarul de prizonieri nr.9 Vulcan apare ca atare, subordonand si doua sublagare, unul la Lupeni si altul la Petrosani.
Exista o mentiune din 4.10.1943 care aminteste ca sublagarul de la Lupeni avea circa. 800 prizonieri rusi care lucreaza pe schimburi la exploatarea minelor de carbuni Lupeni, proprietatea Societatii ‘Petrosani’. Tot in 1943 documentele informative aproximeaza la 1800  - 2000 numarul prizonierilor sovietici de pe Valea Jiului. O situatie din noiembrie 1943, recenza 651 prizonieri rusi in sublagarul de prizonieri Nr. 9 Lupeni si 121 prizonieri in sublagarul de prizonieri Petrosani. Nu se ofera informatii tocmai despre lagarul central de la Vulcan, asa incat s-a pus intrebarea daca el mai exista la acea data sau prizonierii au fost transferati in alte parti. Desfiintarea complexului de lagare Vulcan – Lupeni – Petrosani a avut loc probabil in octombrie 1944 odata cu plecarea prizonierilor.
Datele vremii indica faptul ca s-a intentionat ca in cladirile parasite sa fie infiintat un lagar de internare, pentru cei prevazuti de Conventia de Armistitiu, mai precis aici sa fie transferat Lagarul pentru internati politici Gherla. Istoria ne spune ca intentia nu s-a materializat pana la urma, dar cu aceasta ocazie s-au facut demersuri si evaluari care lasa o imagine asupra dotarii si conditiilor din fostul Lagar nr. 9. „La ordinul Prefecturii nr. 328567 / 6.12.1944 s-a deplasat o comisie pentru a analiza starea cladirilor pentru lagarul Crivedia. Constatari: Constructii existente: un pavilion cu 52 camere si 52 antreuri; 5 baraci de 20 / 8 metri; 2 etuve mari in stare de functionare; in toate camerele exista paturi improvizate comune (555 m.l. scandura). Cazare: Se pot caza 1500 persoane folosindu-se si diferitele pavilioane care au fost intrebuintate de fostul lagar ca magazii, infirmerie, etc, care se pot reduce la jumatate (sau se pot muta in alte locuinte rechizitionate din preajma lagarului). Daca se cazeaza in paturi suprapuse, capacitatea poate ajunge la 3000 persoane. Daca nu se aproba paturi suprapuse, se pot caza 1500 la Vulcan si 1000 in fostul sublagar Lupeni. Necesar: deparazitare (toate camerele au plosnite), multe reparatii. Paza executata de jandarmi, cu 20 posturi exterioare si un comandant ofiter. Lagarul din Vulcan se afla in localul proprietate a Societatii Petrosani”, se arata in Procesul-verbal nr. 18204 / 9.12.1944 alcatuit de Garnizoana Vulcan.
Sute de morti pe Valea Jiului
In total, in Romania au functionat 14 lagare romanesti de prizonieri de razboi in care au fost adusi, in total, peste 80.000 de prizonieri rusi. Peste 5.000 au murit, iar cei mai multi au murit tot in judetul Hunedoara, la Carciunesti unde se consemneaza aproximativ 1.000 de decedati. Dupa Craciunesti, podiumul terorii este ocupat de lagarele de la Budesti (938 de morti), Vulcan (841 de morti) si Vaslui (799 de morti). Dupa razboi, comandantii lagarelor au primit ani grei de temnita dupa procese care au avut loc la „tribunalele poporului“.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

istorie scrisa lagarul vulcan hunedoara
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Elena Komarnickaia  | #3896
Am găsit bunicul, a murit în captivitate, în această tabără ... el e din Ucraina. Someone - that can help me find out where there are burial places
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1854 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013022 (s)