News Flash:

O poveste inconjurata de MISTER: Catacombele Constantei

7 Ianuarie 2014
2248 Vizualizari | 0 Comentarii
Construite de romani, catacombele Constantei constituie una dintre minunile tehnologice ale inceputului erei noastre. Acestea nu aveau rolul de aparare a cetatii, cum s-a crezut initial, ci de alimentare cu apa. Desi ar putea fi una dintre atractiile orasului, catacombele nu sunt exploatate in scop turistic. 
Primele conducte antice de apa 
Pe vremea exilului poetului latin Publius Ovidius Naso, sistemul de distribuire a apei in cetatea Tomis, actualul oras Constanta, era rudimentar. Insusi Ovidius, poetul exilat, se plangea in scrierile sale ca apa de aici nu era buna la gust, iar femeile o purtau in ulcioare grele, pe varful capului. Populatia isi procura apa potabila din fantani, acestea fiind alimentate de apa de ploaie adunata in panza freatica aflata la adancime.
Catre jumatatea secolului I d.Hr. incepe dezvoltarea Tomisului, fapt ce va duce la introducerea sistemului de alimentare cu apa prin construirea unor catacombe ce nu aveau, cum s-a crezut initial, rolul de a apara cetatea de dusmani. Au fost facute mai multe apeducte mai mici, apoi a fost proiectat unul cu un debit mai mare. „Consideram ca sistemul de galerii-apeduct de sub Tomis a putut fi construit in a doua jumatate a secolului al II-lea, cand cetatea indeplinea functia de metropola a Pontului Stang. Tomisul avea ca sursa malul sud-vestic al lacului Siutghiol, la acea vreme golf al Marii Negre”, precizeaza arheologul Gheorghe Papuc, in lucrarea sa dedicata apeductelor Tomisului.
Retea de galerii subterane in cetate
Munca la crearea galeriilor nu era una usoara. Nu se putea lucra decat un metru pe zi atunci cand se sapa tunelul. Potrivit unui raport din 1958 al lui Vasile Canarache, fostul director al Muzeului de Arheologie si Istorie Constanta, expert al galeriilor subterane, la Constanta exista o intreaga retea de galerii subterane legate intre ele, prevazute cu cai de ventilatie zidite si numeroase guri de iesire. Au fost reperate 12 guri de iesire, dintre care doar doua au fost accesibile. Cel mai lung apeduct venea dinspre Canara, orasul Ovidiu de astazi. 
„Singurele apeducte care puteau aduce apa in cetatea tomitana sunt cele din zidarie surprinse pe portiunea dintre lacul Tabacarie si mare. Cel cu cuveta de 60 cm pornea de la Ovidiu pe malul Siutghiolului, ocolea lacul Tabacarie pe la vest si sud si venea spre apeductul mare care era in continuarea canalului captant de la Pescarie… Cercetarea apeductului de la Ovidiu a fost reluata in 1993… Apeductul s-a pastrat in intregime, capacul are forma boltita alcatuita din blochete de calcar legate si egalizate cu mortar deosebit de dur”, explica arheologul, potrivit 2012en.ro.
Surplusul de apa se scurgea noaptea in termele din zona Edificiului Roman cu Mozaic si ziua oamenii de rand se duceau la baie. Termele aveau „bazine si rezervoare impresionante”. 
Pe parcursul anilor, sapaturile au scos la iveala si alte apeducte, in diferite zone ale Constantei.
In actuala zona peninsulara din Constanta au fost identificate foarte multe puturi.
„Prin puturi se evacua pamantul sau piatra rezultata in urma excavarii, iar in zonele cu loess se introduceau materialele necesare consolidarii si impermeabilizarii peretilor: blocuri de piatra, caramida, mortar, bitum, la acestea adaugandu-se materialele destinate cofrajului”, mai spune Gheorghe Papuc. 
Primul tronson explorat a fost cel de pe faleza estica a Tomisului, dintre actuala plaja Modern si Portul turistic Tomis, unde apeductul s-a pastrat pe 284,58 m. In 1964, aproape de zona Pescarie, la circa 250 m spre oras, pe faleza, s-a descoperit un canal din blocuri de piatra.
In 1967, la 150 m de Piata Soveja, a iesit la lumina un alt apeduct. In 1981, datorita scaderii nivelului apei, pe malul sud-vestic al Siutghiolului, intre Ovidiu si Palazu Mare, au fost identificate trei portiuni ale unui apeduct. Pentru cetatenii Constantei, galeria subterana a vechii cetati Tomis ramane inca un mister nedeslusit. Visul lui Vasile Canarache, cel care si-a dedicat mare parte din cercetarile sale sistemului de alimentare cu apa a cetatii Tomis, nu s-a indeplinit nici astazi. Acesta si-a dorit sa restaureze galeria pentru a o reda circuitului turistic. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

romani catacombele constantei minunile tehnologice
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1683 (s) | 34 queries | Mysql time :0.022958 (s)