News Flash:

La multi ani, Margareta Paslaru !

Omul zilei - Margareta Paslaru - VIDEO

9 Iulie 2013
3378 Vizualizari | 0 Comentarii
Margareta Paslaru s-a nascut la  9 iulie 1943, in Bucuresti.
Eleva Margareta Paslaru a debutat in muzica usoara la Casa de Cultura Grivita Rosie in 1958, acompaniata de Paul Ghentzer. Prima aparitie in public, la varsta de 4 ani si jumatate, a avut loc pe scena Operei in rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.
Dupa o cariera de exceptie, Margareta Paslaru a fost sarbatorita la Uniunea Compozitorilor in 2008 cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la debutul sau. Anul 2010 i-a adus artistei cu multiple valente „Trofeul Electrecord“ la implinirea unei jumatati de secol de la prima inregistrare discografica.
Vom puncta succint cateva etape, activitatea in muzica, teatru, film, compozitie, folclor, a legendarei personalitati, „un mit al muzicii usoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.
Descoperita de Ileana Pop in 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 in emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toata lumea face sport" dedicata castigatorilor romani la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ in limba italiana; in studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu si Mircea Albulescu. In urmatoarea emisiune, in duet cu Marina Voica, lanseaza versiunea romaneasca a piesei "Pe aripa vantului". In 1961 Margareta Paslaru obtine Premiul I la faza oraseneasca a celui de-al VI-lea concurs al artistilor amatori din raionul Grivita Rosie.
Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tanarul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, in 1959, „Chemarea marii“ (numit de public "Si-n apa marii"). In interpretarea originala a talentatei cantarete, piesa devine mare slagar la Radio Romania. Ca urmare a succesului, in 1960 si Casa de Discuri Electrecord inregistreaza cantecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vanzarilor de muzica usoara in anul urmator. Discul de Aur primit in 1968 o catapulteaza la Cannes in 1969 unde i se decerneaza Trofeul M.I.D.E.M. si apare pe aceeasi scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.
A studiat: pian, balet, pictura, cursul de perfectionare de pe langa Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dascalescu.
Vocea cu infinite posibilitati de exprimare si timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii usoare Henry Malineanu, George Sbarcea, Camelia Dascalescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au incredintat creatiile lor. Dintre sutele de melodii inregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea marii" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Doua randunici" (Radu Serban), "Va veni o clipa" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O masca rade, o masca plange" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscuta si sub titlul "La Marea Neagra" (Ion Cristinoiu), "Cine stie" (Horia Moculescu) si cate si mai cate, difuzate si in prezent la radio. Astfel Margareta Paslaru isi creeaza un repertoriu vast, la care se adauga slagare internationale: „Trandafirii tai”, „In gradina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam ca nu-mi pasa” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreti sa dansati” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cantecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost inregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cantate in turneele din tara si strainatate, a caror evidenta a ramas doar in memoria fanilor. Apreciata cantareata-interpreta evolueaza cu aplomb ca actrita in teatru si film, abordeaza folclorul, incepe sa compuna cu originalitate muzica si text, acompaniindu-se la pian.
In 1968, juriul international al Festivalului Cerbul de Aur ii ofera Margaretei Paslaru Mentiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce inscrie numele Romaniei in palmaresul primei editii. Artista sarbatoreste 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cantand 23 de piese, unele, compozitii proprii. In 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedeta in recital, acompaniata de propria formatie (Rolf Albricht) si creadu-si coregrafia. Invitata sa cante si in strainatate, Margareta nu primeste viza timp de 10 ani.
In 1981 Margareta Paslaru prezinta primul recital de autor pe versurile unor poeti consacrati cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniata de „Romanticii“ lui Mircea Dragan, Margareta vine cu propriul concept prin care isi schimba costumatia la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o alta etapa importanta in cariera artistei.
Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generatie in generatie: "Timpul", "Daca ai ghici", "Diamant fermecat" si altele, triumfa "Lasa-mi toamna pomii verzi!", inspirata de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate varstele. Acest slagar solicitat de admiratori ani la rand, difuzat la Radio si pe CD-uri, se califica prin votul publicului in "Top 80" Radio Romania Actualitati, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani.
Selectiuni din primul Caiet tiparit „Margareta Paslaru si creatiile sale“ (voce si pian):
Timpul (muzica si text); Daca ai ghici (muzica si text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasa-mi toamna pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fantana (versuri Elena Farago); Tatal nostru - rugaciune; A nimanui sunt (muzica si text); Ceasul e un vrajitor (muzica si text); Cheia fericirii (muzica si text); Bunicii mei (muzica si text); Dambovita apa dule (muzica si text); Tigara (muzica si text); Regret (muzica si text); Tata (muzica si text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Avioane de hartie (muzica si text), Dragoste flamanda (muzica si text) , Ce bine ar fi (muzica si text), Soldatelul (muzica si text); Emotii, ciudate sentimente(muzica si text); Alergatori de cursa lunga (muzica si text); Balbaitul (muzica si text); Balada focului (muzica si text); Pasiunea (muzica si text); Turneul (muzica si text); Duminica fara el (muzica si text); E o lupta in toate cele (muzica si text); Bucuria de a canta (muzica si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Vreo zgatie de fata (versuri Mihai Eminescu); Riscul (versuri Adrian Paunescu); Inapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stanescu); Tulburatoare e aceasta primavara (muzica si text); Toate, toate trec (muzica si text); Spune tu care stii atat de multe (muzica si text); Eu si timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau sa moara florile de mar (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Ecou, ecou, ecou (muzica si text); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici in uimire (versuri Constanta Buzea); Si viata merge mai departe (versuri Constanta Buzea); Voronet (versuri Constanta Buzea); Romanta soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Pasarile nu mor niciodata (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare dupa Mihai Eminescu); Flacari (versuri Virgil Carianopol); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Am cantat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visata (muzica si text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); Our day childern's day (muzica si text); muzica pentru doua episoade din serialul de desene animate "Mihaela" de Nell Cobar "Bravo Mihaela" si "Mihaela are probleme" s.a.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

margareta paslaru s-a muzica usoara muzica teatru film compozitie
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1831 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019131 (s)