News Flash:

Omul zilei - Rosalind Fanklin

25 Iulie 2013
1492 Vizualizari | 0 Comentarii
Nascuta la Londra in 1920, ROSALIND FRANKLIN a fost un biofizician britanic cu o contributie decisiva la intelegerea structurii moleculare a ADN-ului, virusurilor, carbunelui si a grafitului. 
Munca ei legata de ADN a devenit celebra deoarece ADN-ul joaca un rol esential in metabolismul celulelor si in genetica, iar descoperirile lor au ajutat lumea stiintifica la intelegerea modului in care informatia genetica trece de la parinti la copii.
La mijlocul anului 1956, in timp ce in lucra in Statele Unite, Rosalind Franklin a inceput sa se suspecteze ca are ceva probleme medicale.
O operatie facuta in acelasi an a aratat ca avea doua tumori in abdomen. In ciuda tratamentului pentru cancer, Rosalind Franklin a continuat sa munceasca. La finele lui 1957, ROSALIND FRANKLIN s-a simtit rau din nou si a fost internata in spital. A murit pe 16 aprilie 1958, la Londra, din cauza unei bronhopneumonii, suferind si de cancer ovarian. Expunerea la raze X se considera a fi fost o posibila cauza a bolii sale. Alti membri ai familiei sale au murit si ei de cancer.
ROSALIND FRANKLIN nu a fost laureata a premiului Nobel, chiar daca in 1962, la patru ani dupa ce a murit, colegii ei de laborator au primit aceasta distinctie. Premiile Nobel nu se acorda persoanelor decedate, astfel ca ROSALIND FRANKLIN nu a putut primi un premiu Nobel. 
Intr-o zi din luna februarie a anului 1953, doi oameni de stiinta care lucrau la Universitatea Cambridge - unul britanic, altul american - au intrat triumfatori intr-un local zis „Vulturul”, anuntand ca descoperisera „secretul vietii”. Parea o veste prea mareata pentru a fi anuntata la bodega, dar asa era viata universitara la Cambridge in anii '50, iar cei aflati de fata erau cu totii oameni de stiinta care intelegeau importanta unei asemenea noutati. Vestea era intr-adevar extraordinara: Francis Crick si James Watson descoperisera structura moleculei de ADN - celebrul „dublu helix” -, infaptuire considerata drept una dintre cele mai de seama izbanzi stiintifice ale tuturor timpurilor.
Asa de familiara ne-a devenit imaginea dublei elice a ADN-ului - reprezentata pe copertile manualelor de biologie de la scoala si pe copertile mai tuturor cartilor in care e vorba despre genetica - incat pare un lucru cunoscut de cand lumea. Dar n-au trecut decat 60 de ani - anul acesta se implinesc - de cand a fost descifrat acest mister  stiintific  - structura moleculei de ADN -, multa vreme un  fel de „sfant Graal” al cercetarilor de biochimie.
O lunga polemica stiintifica, o lupta de idei de ani in sir a precedat descoperirea acestei alcatuiri, iar succesul s-a cladit, treapta cu treapta, pe cunostintele anterioare de chimie, biologie si fizica, trecand prin erori, dispute, dezamagiri, pentru a ajunge, in fine, la apoteoza: momentul de glorie cand Francis Crick si James Watson si-au dat seama ca modelul imaginat de ei satisface toate exigentele si poate fi socotit drept o imagine corecta, veridica, a structurii acizilor nucleici. Era anul 1953.
Bineinteles, ei doi nu sunt singurii care au trudit pentru obtinerea acestui succes. Ei doi sunt cei care, punand cap la cap informatiile obtinute pana atunci prin propriile lor cercetari, plus datele obtinute, in decenii de studii, de oameni de stiinta de pe doua continente, au avut intuitia geniala a modului in care aceste date se imbina pentru a crea modelul corect.
Ar fi multi cei care, fara a cauta neaparat sa afle structura ADN, au contribuit , prin studiile lor de chimie, biologie si fizica, la adunarea datelor fundamentale. Au fost si altii care chiar au incercat sa afle structura ADN si au propus modele, dar acestea s-au dovedit eronate. Asa se scrie istoria stiintei.
In orice caz, pe langa James Watson si Francis Crick, care si-au desfasurat cercetarile la Laboratorul Cavendish din Cambridge, cei care au contribuit cel mai mult la reusita, prin cercetarile lor, au fost Maurice Wilkins si ROSALIND FRANKLIN, care au lucrat, in perioada respectiva, la King's College London. Acesti patru savanti sunt cei carora li  se datoreaza, in cea mai mare parte, meritul de a fi dezlegat aceasta enigma a biologiei. De altfel, Maurice Wilkins a impartit cu Crick si Watson premiul Nobel pentru medicina/fiziologie, acordat in anul 1962 pentru aceasta descoperire. ROSALIND FRANKLIN, care a contribuit decisiv la succes, nu a facut parte dintre laureati dintr-un motiv simplu si tragic: a murit inainte de decernarea premiului, in 1958, la varsta de numai 37 de ani, ca urmare unui cancer, potrivit realitatea.net.
Dintre cei 4 savanti implicati major in descoperirea structurii ADN, doar James Watson mai este zi in viata. Are 84 de ani. Dupa descoperirea structurii acizilor nucleici, s-a intors in SUA si a lucrat in cadrul mai multor institutii, ocupandu-se de cercetari in domeniul geneticii, in care deschisese, la varsta de nici 25 de ani, un drum atat de plin de promisiuni. Printre altele, a condus, timp de 2 ani, Proiectul Genomului Uman, fiind a doua persoana careia i-a fost secventiat complet genomul. Este unul dintre decanii geneticii moleculare si, foarte probabil, s-a ocupat de genetica mai mult decat oricare alt om de stiinta care lucreaza azi in acest domeniu.
 Multe dintre amanuntele anecdotice ale istoriei descoperirii dublului helix (el a si lansat acest termen pentru a descrie structura ADN-ului) sunt cunoscute datorita cartii scrise de el si publicate in 1968:The Double Helix : A Personal Account of the Discovery of the Structure of DNA (aparuta si la noi in 1970, cu titlul Elicea vietii), o relatare personala - desigur, subiectiva, dar nu mai putin importanta - a succesiunii de evenimente care a dus la descoperirea structurii ADN si a contextului in care s-a petrecut aceasta. Viata in mediul academic de la Cambridge, preocuparile - profesionale si personale - ale oamenilor de stiinta care lucrau acolo, ca si lupta de idei intre cei implicati in descifrarea structurii ADN-ului sunt surprinse viu si, adesea, chiar amuzant, desi cartea a fost si criticata pentru unele accente discriminatorii - in special la adresa lui ROSALIND FRANKLIN. -, expresie a sexismului ce domnea la acea vreme in mediul universitar anglo-saxon.
Francis Crick si Maurice Wilkins, amandoi nascuti in acelasi an, 1916, au incetat din viata, amandoi, in 2004.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

rosalind franklin biofizician adn celebra tatele unit operatie
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1607 (s) | 23 queries | Mysql time :0.011532 (s)