News Flash:

Opera lui Gottfried Wilhelm von Leibniz

11 Noiembrie 2014
2473 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7204 RON (-0.0027)
USD: 4.2231 RON (+0.0128)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Gottfried Wilhelm von Leibniz
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (n. 1 iulie 1646, Leipzig, d. 14 noiembrie 1716, Hanovra) a fost un filozof si matematician german, unul din cei mai importanti filozofi de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea, unul din intemeietorii iluminismului german. In matematica, Leibniz a introdus termenul de "functie" (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependenta de o curba. Alaturi de Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne.

Leibniz elaboreaza in jurul anului 1675 bazele calculului diferential si integral, de o mare insemnatate pentru dezvoltarea ulterioara a matematicii si fizicii, independent de Isaac Newton, care enuntase deja principiile calculului infinitezimal intr-o lucrare din 1666. Simbolurile matematice introduse de Leibniz in calculul diferential si integral se folosesc si astazi. Perfectionand realizarile lui Blaise Pascal, Leibniz construieste un calculator mecanic, capabil sa efectueze inmultiri, impartiri si extragerea radacinii patrate. Dezvolta forma moderna de numarare binara, utilizata astazi in informatica si pentru calculatoare. Leibniz a incercat sa creeze un calcul logic, o logica bazata pe utilizarea simbolurilor, fiind un precursor al logicii matematice.

In fizica, Leibniz a introdus notiunea de "forta vie" (mv2) ca masura a miscarii (energia cinetica, cum o numim azi), diferita de cea de "cantitate de miscare" (mv) (Impuls, cum il numim azi), premergatoare notiunii moderne de energie.

Vezi si Marele matematician roman Gheorghe Titeica


Sistemul filosofic al lui Leibniz pune la baza existentei "monadele", elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, inzestrate cu o forta activa. In consecinta, materia nu este decat manifestarea exterioara a monadelor. Fiecare monada oglindeste intregul univers; concordanta dintre activitatea monadelor este asigurata de "armonia prestabilita", creata de monada suprema, Dumnezeu. Pe baza acestei teze, Leibniz considera, in spiritul unui optimism conformist, ca lumea noastra, creata de Dumnezeu, este "cea mai buna dintre toate lumile posibile". Aceasta teza optimista, de fapt o judecata sintetica a priori, a fost la vremea sa ridiculizata de Voltaire in romanul sau "Candide" (1759), in care Leibniz este prefigurat de personajul "Doctor Pangloss".

Vezi si Activitatea stiintifica a lui Antoine Deparcieux

Leibniz este unul din precursorii dialecticii germane, el a sustinut ideea continuitatii si evolutiei naturii. In teoria cunoasterii, Leibniz se situeaza pe pozitiile rationalismului, pe care incearca sa-l imbine cu elemente de empirism. Impartind adevarurile in "rationale" si "faptice", el considera ca primele, avand un caracter necesar si universal, nu pot proveni din experienta; principiile lor se afla in intelect in stare embrionara si primesc de la simturi doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teza a sensualismului: "Nimic nu este in intelect care sa nu fi fost mai inainte in simturi", Leibniz adauga: "in afara de intelectul insusi". Astfel el completeaza cele trei principii ale logicii aristotelice cu principiul ratiunii suficiente, necesar pentru verificarea adevarurilor faptice obtinute pe calea inductiei. Operele filosofice ale lui Leibniz au exercitat o influenta deosebita asupra dezvoltarii ulterioare a filosofiei germane, in special asupra lui Christian von Wolff si Immanuel Kant. (Desi Wolff afirma ca este un discipol al lui Leibniz, filozofia sa este complet straina de cea a lui Leibniz. Acest lucru este evidentiat in lucrarea Legea Natiunilor de Emmerich Vattel, filozof elvetian influentat de Leibniz); De altfel Leibniz, incercase in viata sa, sa formeze o alianta ecumenica intre Asia confucianista si Europa crestina. El lucrand alaturi de misionarii jesuiti, ce urmau misiunea ecumenica a fondatorului lor Mateo Ricci, in China.

Leibniz afirma ca "Nu putem noi sa spunem ca Li-ul chinezilor nu este substanta suverana, pe care noi o veneram sub numele de Dumnezeu?",dupa ce descoperise asemanarea intre conceptul crestin "Agape" si conceptul ganditorului neoconfucianist Chu Hsi, numit "Jen". Chu Hsi apartinea Scolii confucianiste a Principiului (Care urma traditia lui Confucius si Mencius, anume Legea naturala), oponentul acesteia fiind Scoala Mintii (a pragmatismului) a lui Wang Yangming.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

filozof matematician german newton leibniz moderne isaac newton calcul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2206 (s) | 34 queries | Mysql time :0.097971 (s)