News Flash:

Operatiunea Iasi - Chisnau ultima batalie asupra Romaniei - FOTO

14 Aprilie 2013
3585 Vizualizari | 0 Comentarii
Operatiunea Iasi-Chisinau, cunoscuta in literatura de specialitate si ca Batalia pentru Romania, se refera la luptele din rasaritul Romaniei dintre Armata Rosie si aliatii germano-romani de la sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie 1944. 

Obiectivul ofensivei sovietice a Fronturilor al 2-lea si al 3-lea Ucrainean era distrugerea Grupului de Armate Sud (in cadrul caruia luptau forte germane si romane) si sa ocupe Romania.



Operatiunea s-a incheiat cu pierderi de ambele parti, modificarea liniei frontului, coroborata cu iesirea Romaniei din razboi (23 august 1944) de partea Axei si trecerea ulteriora de partea Aliatilor. In 1944, Wehrmachtul a fost impins inapoi de-a lungul intregului front. Pana in luna mai, Heeresgruppe Südukraine (Grupul de armate Ucraina de sud) a fost impins pana pe frontiera Romaniei interbelice si a reusit sa stabileasca o linie defensiva pe Nistru, care nu s-a dovedit rezistenta, fiind strapunsa in doua locuri de capetele de pod ale Armatei Rosii. Din iunie 1944, in acest sector de front s-a reinstaurat calmul, iar trupele Axei au avut ragaz sa-si consolideze pozitiile.Daca, pana in iunie, Heeresgruppe Südukraine fusese una dintre cele mai puternice formatii germane, din punct de vedere al blindatelor, in scurt timp situatia s-a schimbat, cele mai multe tancuri fiind mutate in sectoarele de centru si de nord ale frontului de est, pentru a opri inaintarea Armatei Rosii in tarile baltice, Belarus, Ucraina de nord si Polonia. In ajunul declansarii ofensivei sovietice, singura forta blindata ramasa pe front era Divizia I romana de blindate si diviziile germane Panzer a 10-a si a 13-a. Masurile sovietice de camuflare a atacului au functionat perfect, iar comandantul german, general-colonelul Friessner, declara la 18 august 1944, cu doar o zi mai inainte de declasarea ofensivei, ca nu se astepta la niciun atac si ca, daca totusi ar fi fost o ofensiva, ar fi fost una de proportii reduse.Planul STAVKA pentru batalie se baza pe o manevra de dubla invaluire a celor doua fronturi ucrainene, al II-lea si al III-lea.Frontul al II-lea Ucrainean trebuia sa strapunga frontul la nord de Iasi si sa cucereasca podurile de pe Prut pentru a bloca retragerea trupelor germane. 



Apoi trebuia introdusa in lupta Armata a 6-a de tancuri, pentru a cuceri podurile de pe Siret si asa-zisa Poarta a Focsanilor, o linie fortificata dintre Siret si Dunare. Frontul al III-lea ucrainean urma sa atace din zona capului de pod de peste Nistru langa Tiraspol, dupa care sa-si indrepte formatiile mobile spre nord-vest pentru jonctiunea cu Frontul al II-lea. Actiunea era menita sa duca la incercuirea trupelor Axei in regiunea Chisinaului.Dupa incheierea cu succes a incercuirii, Armata a 6-a de tancuri si Corpul Mecanizat de Garda urmau sa lanseze un atac spre Bucuresti, campurile petrolifere si rafinariile de pe Valea Prahovei. Frontul al II-lea cat si al III-lea au reusit dubla invaluire a Armatei a 6-a germana si o parte a Armatei a 8-a. Linia defensiva germano-romana s-a prabusit la doua zile de la inceputul ofensivei, lovitura mobila sovietica principala fiind data de Corpul al 6-lea de Garda Mecanizat. Ruptura initiala a liniei frontului in sectorul Armatei a 6-a a avut o adancime de 40 km, in dimineata zilei de 21 august fiind distrusa toata reteaua de aprovizionare din spatele frontului germano-roman.Pana la 23 august, Divizia Panzer nr. 13 incetase sa mai existe ca forta coerenta de lupta, iar Armata a 6-a fusese incercuita pe o adancime de 100 km. Grupul mobil al Armatei Rosii a reusit sa taie retragerea formatiunilor germane care doreau sa ajunga in Ungaria. Germanii din mai multe pungi impresurate au incercat sa rupa incercuirea, dar au reusit sa scape de capturare numai grupuri mici. In acest timp, la Bucuresti, regele Mihai l-a indepartat de la putere si arestat pe maresalul Ion Antonescu. Trupele germane au intervenit, insa au fost impiedicate de riposta armatei romane, precum si de atacurile sovieticilor pe front. Soldatii germani care aparau campurile petrolifere de la Ploiesti si rafinariile prahovene au fost alungati de armata romana, iar in momentul in care au incercat sa se retraga in Ungaria au suferit pierderi grele.




S-a spus adesea ca prabusirea rapida si totala a liniilor germane ar fi fost cauzata de tradarea romanilor. Un studiu sovietic al operatiunilor de lupta indica ca o asemenea prezumtie este eronata. Trupele romane au rezistat atacurilor sovietice in multe cazuri, dar echipamentul antitanc depasit, artileria si armamentul antiaerian nu le-a permis sa respinga toate atacurile. Divizia I blindata a rezistat cu darzenie, fiind insa nevoita sa lupte in defensiva, datorita superioritatii ca numar a blindatelor sovietice si a lipsei sprijinului infanteriei (complet decimata in sectorul de lupta in care actiona divizia blindata romana). In prima zi de lupta, divizia I blindata romana a pierdut jumatate din tancurile de care dispunea, desi numarul tancurilor sovietice distruse a fost de doua ori mai mare decat pierderile proprii (printre ele numarandu-se si tancuri grele Iosif Stalin). Lovitura de stat care a dus la incetarea unilaterala a luptelor din partea armatei romane s-a petrecut in conditiile in care armatele sovietice patrunsesera adanc in Romania, iar Armata a 6-a fusese impresurata. Trupele germane au suferit pierderi foarte mari – cel putin 200.000 de oameni, in timp ce sovieticii au pierdut forte putini soldati intr-o ofensiva de asemenea amploare. Amenintarea inaintarii sovietice spre Iugoslavia a determinat Germania sa-si retraga armatele din Grecia si Iugoslavia, pentru a le salva de primejdia unei incercuiri de proportii.La nivel politic, ofensiva a precipitat actiunea regelui Mihai de inlaturare de la putere a maresalului Antonescu si de scoatere a tarii din Axa. Aproape imediat dupa momentul 23 august 1944, intre romani si fostii aliati germani si unguri a izbucnit razboiul pentru eliberarea teritoriului cedat Ungariei dupa Dictatul de la Viena din 1940. Pierderi : Sovieticii Soldati: 13.197 morti si disparuti 53.933 raniti. Materiale: 75 tancuri si tunuri autopropulsate 108 tunuri si mortiere 111 avioane. Germanii Soldati: cel putin 200.000 morti si disparuti, precum si un numar necunoscut de raniti Materiale: 83 tancuri si tunuri autopropulsate 3.500 tunuri 3.300 diferite vehicule 330 avioane. Romanii Soldati: 8.305 morti 24.989 raniti 153.883 disparuti sau prizonieri. 
 

sursa:orasul iasi/facebook.com

Galerie Foto

17192_150733918436700_1330698904_n
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1733 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013077 (s)

loading...