News Flash:

Operatiunea “Planul Stalin”: infiintarea CAEM

19 Decembrie 2013
2047 Vizualizari | 0 Comentarii
Pe 5 ianuarie 1949, reprezentantii a cinci state comuniste – Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Romania, Polonia, numite generic “tari de democratie populara” –, alaturi de cei ai Uniunii Sovietice s-au reunit la Moscova intr-o consfatuire al carei rezultat a fost infiintarea Consiliului de Asistenta Economica Mutuala (CAEM), prima etapa a CAER. PMR s-a laudat ca initiativa i-a apartinut. 
Cel mai important document pentru istoria infiintarii Consiliului de Ajutor Economic Mutual (CAEM), numit CAER dupa adoptarea Statutului organizatiei (1959), este stenograma sedintei Biroului Politic al CC al PMR din 10 ianuarie 1949.
CONTRA-PLANUL MARSHALL 
In legatura cu aparitia pe scena istorica a CAEM-ului, in societatea romaneasca s-a pastrat la inceput o tacere... controlata politic. Motivele acestei “linisti de dinaintea furtunii”, cauzele obiectivelor CAEM-ului la propunerea Partidului Muncitoresc Roman, liniile organizarii campaniei de popularizare a noii structuri – toate temele au fost tratate de membrii Biroului Politic al CC al PMR la 10 ianuarie 1949. La punctul 1 al ordinii de zi, Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat “Raportul misiunii tovarasilor Gheorghiu si Luca in legatura cu organizarea unui consiliu de asistenta mutuala”. Dej a raportat cu lux de amanunte, pornind de la “constatarile facute cu privire la relatiile economice cu celelalte democratii populare si cu Uniunea Sovietica”, in urma carora “s-a ajuns la concluzia ca va trebui gasit un mijloc de coordonare a politicii noastre economice pentru a inlatura posibilitatile de infiltrare a imperialismului in tarile de democratie populara pe aceasta cale”.
STALIN ACCEPTA. Dej a subliniat dintru inceput “necesitatea crearii unui contra-plan Marshall”. Ba, mai mult, dupa spusele sale chiar a preluat initiativa si, impreuna cu Vasile Luca, a intreprins doua calatorii la Moscova, pastrate in secret. Prima, pentru prezentarea ideii de consiliu: “Initiativa discutarii acestei probleme, mai spunea Dej in sedinta, apartine conducerii partidului nostru si in discutiile care au urmat a fost mentionat acest lucru. Ideea a fost gasita de foarte mare importanta si s-a subliniat chiar ca am intarziat”. In completare, Vasile Luca “arata ca important este ca initiativa a pornit de la noi si ca, in ciuda neincrederii unora, s-a dovedit ca acest lucru se poate realiza”. La a doua intalnire din capitala URSS (5-8 ianuarie 1949), au fost invitati si alti reprezentanti ai partidelor comuniste si muncitoresti. Uniunea Sovietica s-a prezentat cu trei delegati – Gheorghi Malenkov (presedinte al Consiliului de Ministri), Anastas Mikoian (vicepresedintele Consiliului de Ministri) si Viaceslav Molotov (ministrul Afacerilor Externe), iar tarile de “democratie populara” cu cate doi. Dupa elaborarea documentului, la care o contributie esentiala au avut-o “tovarasii polonezi”, dupa cum marturisea Dej, decizia finala a apartinut – cum altfel?! – lui Stalin, scrie jurnalul.ro.
Stalin s-a intalnit cu delegatii, carora le-a inapoiat proiectul, facandu-i sa inteleaga ca punerea lui in aplicare ii va determina sa gandeasca faptele in avans cu cel putin un deceniu. Lucrul care pare sa-i fi impresionat cel mai mult pe participantii la intrunirea de la Moscova a fost “ideea geniala” a lui Stalin ca viitorul consiliu de colaborare si ajutor mutual economic sa fie unul “deschis, cu posibilitatea de a primi si alti membri care s-ar declara de acord cu obiectivele fixate de fondatorii acestui Consiliu. Muncitorii din Franta, Italia si din toate tarile intrate pe orbita planului Marshall trebuie sa stie ca nu prin planul Marshall, ci prin CAEM vor avea hrana, vor avea ce le trebuie pentru industrie si vor vedea ca Europa poate sa se ajute singura”. Practic, Stalin incerca sa foloseasca noua institutie pentru “spargerea” monopolului SUA si al Angliei in Occident, sa atraga democratiile traditionale vestice de partea Uniunii Sovietice, mizand pe sprijinul partidelor comuniste din Occident.
“PLANUL STALIN” 
La finalul prezentarii raportului sau, Dej propunea ca operatiunea de creare a noului consiliu sa poare denumirea de “Planul Stalin” (“pentru perspectivele pe care le deschide clasei muncitoare din toata lumea”, a concluzionat secretarul general al PMR).
In interventia sa, ministrul de Externe Ana Pauker a subliniat importanta momentului in care a aparut Consiliul de Asistenta Economica Mutuala. Din punctul ei de vedere, momentul infiintarii CAEM a fost foarte bine ales in 1949, anul in care “toate tarile cu democratie populara construiesc socialismul”, “cand clasa muncitoare este la putere”, iar o data cu “ascutirea luptei intre cele doua lagare” si dovedirea superioritatii URSS va creste puterea lagarului socialist: “Realizarea planului cincinal in patru ani a crescut in asa masura puterea Uniunii Sovietice, ca impreuna cu celelalte tari vom putea sa stam puternic in fata bloculetelor de orice fel”, declara convinsa fosta cominternista. Ea a subliniat si “plusul de raspundere ce revine tarii noastre prin faptul ca intram in acest Consiliu. Noi am fost primul dintre partidele comuniste care, dupa anumite greseli facute, ne-am trezit mai repede si ne-am dat seama ca trebuie sa privim la Uniunea Sovietica, sa invatam din experienta Uniunii Sovietice”.
Nu lipseau nici “perlele” laudatorilor de profesie. “Tovarasul Moraru” – ce va face-n viitorul apropiat cariera de mentor al proletcultismului – apreciaza creatia CAEM ca al doilea moment important dupa revolutia bolsevica!
MASURI ORGANIZATORICE. In incheierea dezbaterii primului punct de pe ordinea de zi a Biroului, liderul partidului, Gheorghiu-Dej, a enumerat masurile organizatorice ce vor trebui luate pentru functionarea organizatiei, masuri, evident, stabilite la Moscova: fiecare tara membra va trimite in Consiliu cate doi reprezentanti. Consiliul se va intruni o data la trei luni, de fiecare data in alta capitala. In afara de aceasta, tot la Moscova urma sa se infiinteze un birou permanent al CAEM, in care fiecare tara membra isi desemna un reprezentant, insotit de “un aparat tehnic compus din oameni competenti”. Din partea sovieticilor intra ministrul adjunct al Planului de stat. CAEM-ul trebuia sa inceapa sa functioneze in urmatoarele doua saptamani. Pana la 25 ianuarie, Vasile Luca cerea desemnarea reprezentantului in Biroul Permanent si a cinci referenti – “oameni priceputi, cu pregatire economica si politica”, numirea dintre membrii Biroului Politic roman a celor doi membri in CAEM. Miron Constantinescu propune ca din Consiliu sa faca parte Gheorghiu-Dej si Vasile Luca, presedintele si vicepresedintele Comisiunii de Planificare, Secretariatul partidului primind sarcina de a face o propunere pentru Biroul Permanent. Propunerea este Alexandru Iacob, unul dintre apropiatii lui Vasile Luca, amandoi impartasind in 1952 soarta anchetei si condamnarii. 
Beneficii
In sedinta Biroului Politic, liderul comunist Dej a aratat tovarasilor sai avantajele concrete pe care le va avea RPR de pe urma intrarii in CAEM: “S-au fixat o serie de sarcini concrete si primul grup de probleme ce vor fi luate in discutie vor fi cele in legatura cu importul si exportul, studierea acordurilor tarilor cu democratie populara si Uniunea Sovietica, precum si politica de export si import cu tarile capitaliste, aceasta pentru a duce o politica unitara. Delegatia noastra economica a obtinut un succes foarte mare, am primit pentru industria siderurgica si metalurgica mai mult decat am sperat. Tovarasul Mikoian ne-a promis ca la anul vom primi tot ce vom avea nevoie; de asemenea, ne-a recomandat ca fabrica de tractoare sa nu produca decat pentru nevoile noastre. La multe articole ni s-au acordat preturi modificate in avantajul nostru, astfel ca vom putea mari planul, mai ales la siderurgie si metalurgie. Ni s-au dat brevete gratuit si ni se vor trimite oameni care sa intocmeasca planurile de executare, ni se vor da masini pentru lucrari mari – canale, irigatii etc. Ni se vor trimite, de asemenea, animale si pasari de rasa pentru crescatorii, urmand sa trimitem acolo oameni ca sa se specializeze in cresterea animalelor si pasarilor”. Nimic despre cum si daca vor compensa aceste “beneficii” pierderile suferite de Romania prin returnarea datoriei de razboi, cheltuielile efectuate cu gazduirea Armatei Rosii, a consilierilor sovietici sau dezvoltarea cu resurse nationale a SOVROM-urilor.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

state comuniste uniunii sovietice caem caer contra-planul marshall
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1714 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021511 (s)