News Flash:

Operatiunile armatei romane din vara anului 1944

2 Ianuarie 2015
962 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6571 RON (+0.0093)
USD: 4.0846 RON (+0.0026)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Cu toate pierderile suferite in luptele din prima jumatate a anului 1944 fortele armate hitleriste totalizau in iunie 324 de divizii si 5 brigazi cea mai mare parte aflandu-se pe frontul sovieto-german. Totalul fortelor fasciste de pe acest front se ridica la peste 4.000.000 de oameni, aproximativ 49.000 de tunuri si aruncatoare de mine, 5.250 de tancuri si autotunuri, precum si peste 2.800 de avioane de lupta.
Majoritatea fortelor fasciste, adica peste 117 de divizii erau concentrate in sectorul de sud-vest al frontului intrucat Comandamentul german astepta aici loviturile armatei sovietice.
Un rol important in desfasurarea cu succes a actiunilor ofensive din a doua jumatate a anului 1944 l-a avut intensificarea luptei de eliberare a popoarelor cotropite, precum si succesele obtinute de fortele maritime si aeriene ale S.U.A in oceanul Pacific.
Prin hotararea statului-major al armatei sovietice din 30 mai 1944 s-a stabilit sa se continue ofensiva pentru izgonirea cotropitorilor hitleristi de pe teritoriul U.R.S.S. Potrivit planului aprobat, operatiile ofensive strategice din vara anului 1944 au inceput in Karelia.
Intre lacurile Ladoga si Onega si in istmul Kareliei, Comandamentul finlandez dispunea de o puternica zona fortificata „Manerheim” aparta de 15 divizii, care totalizau 268.000 de oameni, 1930 de tunuri, 110 tancuri si 248 de avioane. Fronturile Karelian si Leningrad care urmau sa treaca la ofensiva impotriva trupelor finlandeze, dispuneau de 41 de divizii, 5 brigazi si  4 sectoare fortificate, totalizand 450.000 de oameni, 10.000 de tunuri, peste 800 de tancuri si 1.500 de avioane. Raportul de forte era net in favoarea trupelor sovietice.
Ofensiva a inceput la 10 iunie 1944. Trupele Frontului Karelian, comandat de generalul de armata K.A. Maretcov, au sfaramat sistematic sectoarele fortificate ale finlandezilor din istmul Kareliei si au eliberat pana la sfarsitul linii orasul Petrozavodsk. Concomitent, marinarii Flotei din Baltica, comandata de amiralul V.F. Tribut au pus stapanire pe insulele din vecinatatea Viborgului, apoi in stransa cooperare cu trupele de uscat au eliberat orasul la 9 august. Aliniamentul frontului a fost impins la 150 km de Leningrad, inlaturandu-se astfel orice pericol dinspre nord si nord-vest.
La 25 august 1944 ministrul de externe al Finlandei a adresat guvernului sovietic o cerere de incheiere a armistitiului intre cele doua state. La 29 august guvernul sovietic a acceptat cererea de armistitiu iar la 4 septembrie Finlanda a rupt relatiile cu Germania hitlerista. Tratatul semnat la 19 septembrie prevedea ca guvernul finlandez sa-si retraga trupele la frontierele din 1940, sa dezarmeze trupele germane aflate pe teritoriul sau, sa cedeze U.R.S.S. regiunea Petsamo si sa rupa relatiile cu statele satelite ale Germaniei. Guvernul finlandez a acceptat conditiile stabilite, probleme ivindu-se doar in relatiile cu trupele germane majoritatea retragandu-se de pe teritoriul finlandez fara varsare de sange.
Cea mai importanta operatie desfasurata pe frontul sovieto-german in vara anului 1944 a fost operatia din Bielorusia care a cuprins un front de peste 1.000 km pe o adancime de 500-600 km.
In fata trupelor sovietice pe aliniamentul Narva, Pskov, Vitebsk, Orsa si Kovel se gasea Grupul de armate german „Centru”, comandat de generalul feldmaresal Busch care avea 1.000.000 de oameni. Fortele hitleriste au amenajat fortificatii de campanie fiind constiente ca pierderea Bielorusiei favoriza deschiderea spre Varsovia. Prin operatia ofensiva strategica din Bielorusia Comandamentul suprem sovietic urmarea sa nimiceasca Grupul de armate”Centru” si sa elibereze Bielorusia, Lituania si o parte din Polonia si sa mute pe aceasta directie actiunile de lupta in afara teritoriului Uniunii Sovietice. Pentru executarea acestei operatii rusii dispuneau de circa 1.500.000 de oameni.
In dimineata zilei de 23 iunie 1944 dupa o puternica pregatire de artilerie trupele Frontului 1 Balitic comandat de generalul I.H.Bagramian au trecut la ofensiva reusind ca in 2 zile de lupte grele sa iasa pe Dvina superioara.Ele au facut apoi jonctiunea cu Frontul 3 incercuind 5 divizii hitleriste.
Frontul 3 comandat de generalul colonel I.D. Cerneahovski a eliberat la 27 iunie localitatea Orsa.
Frontul 2 Bileorus comandat de generalul colonel G.F. Zaharov a fortat in conditii grele fluviul Nipru si continuandu-si ofensiva a eliberat la 28 iunie orasul Moghilev.
Frontul 1 Bielorus comandat de generalul colonel K.K. Rokossovski a reusit dupa 4 zile de lupte grele sa incercuiasca 5 divizii hitleriste pe care   le-a nimicit. Astfel in numai 6 zile fortele celor 4 fronturi sovietice au nimicit 2 grupari hitleriste si au inaintat peste 150 km.
Prin directiva din 29 iunie Comandamentul suprem sovieitic a ordonat continuarea ofensivei spre orasul Minsk. Ca urmare Frontul 3 Bielorus si Frontul 1 Bielorus au atacat viguros reusind in ziua de 3 iulie sa elibereze orasul Minsk si sa incercuiasca 30 de divizii germane pe care le-au si nimicit pana la data de 11 iulie. Peste 70.000 de hitleristi au cazut pe campul de lupta iar alti 34.000 au fost luati prizonieri.
Zdrobirea fortelor principale ale Grupului de armate „Centru” a produs inamicului pierderea a peste 540.000 de oameni, morti sau prizonieri distrugerea sau capturarea a 630 de avioane, 2.735 de tancuri si autotunuri, 8.702 piese de artilerie ,peste 5.000 de aruncatoare de mine si o cantitate imensa de alte materiale de razboi creand premise favorabile pentru ca trupele sovietice sa-si desfasoare impetuos ofensiva spre vest.
Astfel Frontul 1 Baltic a patruns pana la sfarsitul lunii iulie in Estonia taind legaturile armatei hitleriste din aceasta regiune cu Prusia Orientala in timp ce Frontul 3 Bielorus a eliberat la 13 iulie orasul Vilnius, continuand apoi ofensiva spre vest el a fortat la 15 iulie raul Niemen. Caile de acces spre Prusia au fost deschise cu toata impotrivirea disperata a germanilor. Concomitent cu aceste actiuni Frontul 2 Bielorus a eliberat la 27 iulie orasul Belostok, iar Frontul 1 Bielorus a eliberat localitatile Baranovici si Slonim, patrunzand adanc in dispozitivul adversarului.
La 1 august 1944 a izbucnit in Varsovia insurectia populara care-si pusese drept scop sa elibereze capitala Poloniei. Inceputa in conditiile unui raport de forte dezavantajos si al unei situatii strategice nefavorabile dupa 63 de zile isurectia populara polona a fost inabusita. Generalul hitlerist Stahel care ordonase masacrarea populatiei varsoviene a fost capturat in Romania la 28 august 1944. El venise  la Bucuresti ca specialist in inabusirea insurectiilor. Operatia ofensiva din Bielorusia s-a incheiat cu un desavarsit succes pentru trupele sovitice. Un rol important l-au avut detasamentele de partizani care au produs grele pierderi inamicului in oameni si tehnica de lupta. Concomitent cu operatia din Bielorusia, Frontul 1 Ucrainean comandat de maresalul I.S. Konev a execuat operatia de la Luov si Sandomir
Grupul de armate „Ucraina de nord” a suferit mari pierderi; peste 40 de divizii fiind total sau partial nimicite.
Prin cucerirea unor importante capete de pod peste Vistula Fronturile 1 Bielorus si 1 Ucrainean si-au creat conditii favorabile pentru continuarea ofensivei spre capitala Germaniei hitleriste.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

1944 hitleriste sovieto-german fasciste armatei sovietice manerheim
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2587 (s) | 23 queries | Mysql time :0.084427 (s)