News Flash:

Orasenii din societatea medievala

27 Ianuarie 2014
4132 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6541 RON (-0.0031)
USD: 4.0032 RON (+0.0347)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
La inceputul Evului Mediu, cele mai multe orase depindeau de un episcop sau de un senior care avea o casa intarita in interiorul orasului. In secolul al XI-lea, in afara zidurilor cetatii s-a format cate o asezare noua („burg”), ai carei locuitori, burghezi, cereau libertati: de a tine o piata, de a nu mai fi serbi. La sfarsitul secolului al XI-lea, pentru a obtine aceste avantaje, in anumite orase s-au format asociatii numite comune. In cursul secolului al XII-lea, cucerirea libertatilor s-a petrecut adesea pasnic. Seniorul sau episcopul ingaduia transformarea corvezilor in dari in bani si acorda privilegii pentru a atrage noi locuitori. Un document scris (charta) preciza acordul dintre cele doua parti, fixa drepturile seniorului si privilegiile acordate orasenilor. Daca seniorul refuza sa acorde charta, comunele se revoltau, ceea ce ducea la aparitia oraselor libere. Anumite comune foarte puternice, precum Colonia (Köln) in Germania, Pisa, Florenta, Siena (in Italia) au devenit total independente.

Vezi si Sodomia in Evul Mediu
A fi liber, a avea cate o casa sau pamant in oras si a plati o taxa comunei erau conditiile pentru a fi socotit orasean cu drepturi depline. Comunele erau conduse de magistrati (consuli, priori). In fruntea lor era un primar (burgermeister, mayor) care conducea sedintele consiliului. Fiecare comuna avea un tribunal si o forta politioneasca, veghind la respectarea regulamentelor orasului si brestelor.
Populatia orasului era dominata de patricieni, adica marii negustori si fruntasii corporatiilor. Dintre acestia erau alesi consilierii, care administrau orasul conform intereselor lor. Poporul de rand (mici mestesugari si negustori, ucenici, calfe, lucratori) primea salarii mici pentru munca depusa. La sfarsitul secolului al XIII-lea si in secolul al XIV-lea acestia s-au rasculat, au reclamat marirea salariilor si impartirea puterii. Aceste revolte erau, adesea, inabusite cu asprime.
 
Vezi si Nobilimea in societatea medievala
Mestesugarii lucrau in ateliere mici, deschise spre strada. Acestea erau conduse de catre mester, stapanul atelierului, care angaja luctratori si ucenici. Mestesugarii care practicau aceeasi meserie se grupau in anumite cartiere. Mestesugarii apartineau, de asemenea, unei bresle (corporatii). Breasla acorda ajutor membrilor in caz de nevoie, impunea regulamentul privind durata timpului de lucru, salariile, pretutile si calitarea marfurilor.

Vezi si Statutul romanilor din Transilvania in societatea medievala 
O data cu secolul al XI-lea, cand osasele au inceput sa se mareasca, micii negustori plecau la sate pentru a schimba produsele mestesugaresti si a cumpara lana, hrana si lemnele necesare orasenilor. Putin cate putin, negustorii au capatat o pozitie tot mai importanta in orase. Ei furnizau materia prima, fixand comenzile si pretul produselor.
Pe masura ce drumurile au devenit mai sigure si au fost inventate noi mijloace de circulatie a banilor, activitatea negustorilor s-a dezvoltat. Mijloacele de plata s-au imbunatatit datorita argintului extras din minele din Boemia, baterii unor monededin aur si aparitiei cecurilor. Negustorii se grupau si ei in asociatii, numite hanse. Cea mai puternica era Hansa germanica, formata de negustorii din regiunea Marii Baltice, in secolul al XII-lea.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

evului mediu episcop cetatii burghezi colonia k ln germania pisa siena
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1773 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013565 (s)