News Flash:

Palatele pierdute ale Bucurestiului

10 Octombrie 2013
1744 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7581 RON (0.0000)
USD: 4.2739 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Istorisirile despre sarmul Bucurestiului interbelic nu sunt putine. Bulevardele aerisite, casele impunatoare, cochete si eleganta societatii de atunci, i-a adus urbei noastre faima de Micul Paris. Dar, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, situatia economica si mai ales cea politica, a facut ca autoritatile acelor vremuri sa desconsidere, printre altele, bogatia arhitecturala si urbanistica a orasului.
Pe langa aceasta, dupa devastatorul cutremur din martie 1977, Nicolae Ceausescu a inceput sa-si puna in practica ideea “sistematizarii” Capitalei.
Istoricul Marian Matei este de parere ca, desi am avut un start bun, avantajul nostru a disparut in timp, datorita vremurilor grele pe care Bucurestiul le-a traversat: “Astazi, cu greu ne mai putem imagina orasul nostru ca fiind unul bine organizat din punct de vedere urbanistic. Haosul si interesele personale au impus directia unui oras fara identitate, iar reperele cultural – arhitecturale au disparut unul cate unul”.
Ce a urmat in vremea comunistilor avea sa afecteze si sa marcheze Bucurestiul ireversibil. “Frenezia demolarilor din anii `80, a facut ca zone intregi din ce fusese  Micul Paris sa fie sterse de pe fata pamantului si inlocuite cu siruri de blocuri pe care azi le definim drept ”zone comuniste” sau cu constructii administrative gigant, iar palatele si frumoasele cadiri de pe bulevardele Bucurestiului s-au transformat in praf ”, a explicat Marian Matei.
Printre edificiile care odinioara constituiau mandria orasului se numara si Palatul Ministerului Afacerilor Externe din Piata Victoriei, pe locul de langa actuala cladire a Guvernului. Constructia, cunoscuta si ca Palatul Sturdza, a fost construit intre anii 1898 si 1901 si proiectat de catre arhitectul Iulius Reiniqke. Imobilul apartinea printului Grigire M. Sturdza, fiul domnitorului Mihail Sturdza. Dupa moartea printului, familia a vandut cladirea statului care a transformat-o in sediu al Ministerului Afacerilor Externe. In anii 1930, cladirea este demolata pentru a se construi un nou Minister al Afacerilor Externe, potrivit turismistoric.ro.
Palatul Artelor, demolat in 1943
O alta bijuterie de istorie si arhitectura urbana care astazi nu mai exista era si Palatul Artelor din Parcul Carol. El a fost construit si inaugurat la expozitia jubiliara din 1906 din Parcul Carol I.  Cladirea fusese gandita ca muzeu in ideea conservarii trecutului neamului romanesc “de la constituirea lui si pana in prezent”. Palatul a fost demolat in 1943 pentru ca in locul sau sa se ridice “Cimitirul Eroilor Neamului”, memorial care urma sa cuprinda monumentul eroilor neamului, muzeul militar, cimitirul propriu-zis, precum si cladirile administrative. Edificiul a ramas insa in paragina pana prin anii 60 cand comunistii l-au demolat pentru a face loc mausoleului PCR.
Muzeul Simu, inlocuit cu magazinul Eva
Muzeul Simu, aflat pe locul unde astazi este amplasat blocul Eva, pe Bulevardul Magheru nr. 9, a fost inaugurat in 1910 si a reprezentat unul dintre primele institutii private de acest fel. Muzeul, in forma unui templu antic, a fost fondat de academicianul Anastase Simu (1854-1935), fiul al unor mosieri bogati din zona Brailei. Simu era doctor in stiinte politice si administrative si mare colectionar de arta. El a considerat necesar sa ridice o casa de arta in Bucuresti cu scopul de a constribui la educatia cetatenilor.
In 1927, doneaza statului cladirea impreuna cu bogata sa colectie de arta (peste 1.200 de piese). Muzeul Simu a fost demolat de comunisti in 1960 pentru a se construi in locul sau magazinul de confectii Eva si blocul cu acelasi nume. O parte dintre operele de arta se afla astazi la Muzeul National de Arta.
High Life, simbolul burgheziei bucurestene
Hotelul High Life era situat in apropierea actualei Biblioteci Universitare din Piata Palatului Regal. Nu se cunoaste anul in care a fost construit somptuosul edificiu dar, in cronicile vremii, acest hotel figureaza ca fiind unul dintre simbolurile burgheziei bucurestene. Aceasta cladire era una dintre cele mai mari din Bucurestiul interbelic  intinzandu-se de la actuala parcare din fata restaurantului Cina si pana pe  locul parcarii de langa actualul monument al eroilor revolutiei din 1989.
Toate delegatiile straine opreau invariabil aici, iar bogatii acelor vremuri isi facusera un obicei din a cina pe terasa Hotelului High Life. In anii ’30, dupa ce Palatul Regal a fost mistuit de un incendiu de proportii s-a luat hotararea ca intreaga zona din jur sa fie regandita din temelii. Astfel, Hotelui High Life a fost demolat in anii 1939 – 1940 pentru sistematizarea corelata cu cladirea noii Case Regale si cu constructia palatului Ministerului de Interne, cladire care gazduieste inca aceeasi institutie, desi a fost reproiectata pe vremea comunistilor. In aceeasi zona se mai afla si Hotelul Imperial care a avut aceeasi soarta, din cauza aceluiasi plan de urbanizare.
Fostul Teatru National
Teatrul National a fost construit intre anii 1846-1852 pe Calea Victoriei, langa Palatul Telefoanelor de catre arhitectul Heft. Imobilul  a fost distrus in 24.08.1944 in timpul bombardamentului german din cel de-al doilea Razboi Mondial, iar  in anii 2000 a fost construit pe acest loc  un bloc-hotel de sticla – Novotel, care pastreaza arhitectura intrarii in vechiul teatru.
Palatul Cantacuzino, bijuteria cea mai de pret
Una dintre cele mai frumoase cladiri care fac si astazi faima Capitalei este Palatul Cantacuzino, cunoscut ca Muzeul National „George Enescu”.  Cladirea in stil baroc se afla pe Calea Victoriei, in apropierea Pietei Victoriei si a fost constuita in 1898-1900 de catre arhitectul Ion Berindey pentru Grigore Cantacuzino, cunoscut si sub porecla de „Nababul”. Acesta din urma era una dintre personalitatile marcante ale politicii din acea vreme si printre cei mai bogati romani de la inceputul secolului XX.
Palatul avea faima celui mai exclusivist loc din Bucuresti unde se tineau baluri si serate extraordinare organizate de Mihail Cantacuzino, impreuna cu Maruca Rosetti. Printre oaspetii de vaza al acestor evenimente se numara compozitorul George Enescu, viitorul sot al Marucai.  In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, in aceasta cladire a functionat sediul presedintiei Consiliului de Ministri.  In 1956, Palatul Cantacuzino devine muzeu dedicat muzicianului George Enescu.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2081 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020717 (s)