News Flash:

PALATUL CNEJILOR de la Durau - un loc mirific, invaluit in MISTER

4 Februarie 2016
2270 Vizualizari | 0 Comentarii
Palatul Cnejilor
Povestea lui este insa una demna de legenda, plina de intrigi si de istorii captivante. Pe vremuri, aici se aflau ruinele manastirii Pionul, asezata pe locul unui schit mai vechi si ridicata de Gheorghe Hatmanul, pe la 1640.

Datorita puternicei influente a fratelui sau, voievodul Vasile Lupu, schitul cel vechi a dobandit mosii numeroase, intarite si intregite pe tot parcursul secolului al XVIII-lea. Pamantul dobandit astfel, prin vointa domneasca, a dus la inevitabile conflicte, in cazul acesta purtate cu vestitii boieri Cantacuzini. Dupa obtinerea titlului de cneaz in Rusia de catre Matei Cantacuzino, fiii sai au revenit in tara, intensificandu-si atacurile juridice impotriva Manastirii Pionul. In ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costache, manastirea isi pierde cea mai mare parte din mosii, iar in 1840 calugarii sunt nevoiti sa se retraga la o bisericuta de lemn, Schitisor, aflata la o departare de vreo doi kilometri.

Vezi si Biserica-monument din Corbi, judetul Arges - FOTO


Obtinand dreptul de proprietate in 1839, Cantacuzinii transforma asezarea manastireasca in curte boiereasca fortificata, modificand chiliile, construind anexe, intarind zidul de incinta. Astfel s-a nascut Palatul Cnejilor, in fapt o locuinta boiereasca, aflata la limita dintre conac si palat, cladita dupa toate regulile feudale.

Vezi si Muzeul Farmaciei din Cluj a gandit o metoda inedita de a atrage

Perioada de stralucire a Palatului Cantacuzin de la Schit a durat intre anii 1840 si 1852, cand a fost vizitat de Wilhelm von Kotzebue, Alexandre Dumas, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi si Alecu Russo. Cheltuind peste masura pentru a mentine un fast nobiliar cu care au fost invatati, Cantacuzinii raman datori si isi pierd toate proprietatile. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica le-a scos mosiile la licitatie. Mosia Hangu, unde se afla Palatul Cnejilor, a fost cumparata in anul 1852 de Smaranda Sturza, pentru suma de 142.000 de galbeni austrieci si olandezi, potrivit turismistoric.ro

Totusi, cei trei frati Cantacuzino s-au inchis in incinta palatului, refuzand sa-l predea noilor stapani si incercand sa ridice in sprijinul lor cetele de tarani inarmati. A avut loc o rezistenta indarjita, iar zidurile exterioare ale complexului au fost incendiate cu calti si smoala. Unul dintre frati s-a sinucis, iar ceilalti doi au fost arestati dupa cateva zile si dusi la Iasi, de unde au fost deportati in Rusia. Membrii familiei Sturza nu au locuit in castel, lasandu-l in parasire.

Parasit de calugari, fostul schit a ajuns in uitare in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Dupa acel moment, Palatul Cnejilor a inceput sa se ruineze. Biserica a fost insa utilizata ca biserica de mir de catre localnicii satului Ceahlau. Ansamblul fostului schit Hangu a fost declarat monument istoric in anul 1955.

In prezent, din Schitul Hangu nu au mai ramas decat biserica si ruine de ziduri si turnuri. Palatul Cnejilor se afla in proprietatea Primariei comunei Ceahlau, care nu are bani sa-l intretina. Familia Sturdza nu a revendicat aceasta cladire.

Ca urmare a lipsei de interes, zidurile de incinta si turnurile s-au surpat pe mai multe portiuni, iar in incinta celor doua turnuri ramase inca in picioare au inceput sa creasca mesteceni. Una dintre gospodariile aflate in vecinatate s-a extins pe terenul fostului schit, amenajand acolo cotete. Materialele de constructie de la praznicarul aflat in afara incintei au fost depozitate in apropiere de biserica, apasand asupra terenului pe care se afla beciurile. Toate initiativele s-au limitat pana in prezent doar la declaratii publice si idei de proiect. Specialistii de la Complexul Muzeal Neamt au estimat ca acest proiect de restaurare ar costa 2,5 milioane de euro.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

legenda intrigi istorii captivante manastirii pionul vasile lupu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1226 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013096 (s)