News Flash:

Palatul Princiar din Alba Iulia, resedinta principilor transilvaneni, ar putea fi reabilitat cu fonduri europene

29 Martie 2016
643 Vizualizari | 0 Comentarii
Palatul Princiar din Alba Iulia
Palatul Princiar din Alba Iulia, descris in cronicile straine din epoca medievala ca un edificiu foarte luxos si care in prezent are un aspect auster si neatractiv, in conditiile in care in ultimele trei secole a servit drept cazarma militara, reprezinta o prioritate pentru administratia locala, in proprietatea careia a trecut in urma cu cativa ani si care vrea sa puna in valoare impunatoarea constructie.

 Fosta resedinta a principilor transilvaneni, dar si a lui Mihai Viteazul, palatul, o cladire cu sute de incaperi, s-a degradat vizibil dupa ce edificiul a fost parasit de armata, intrand intr-o stare de precolaps.

Dupa ce solicitarile Consiliul Judetean Alba si Consiliul Local Alba Iulia, care fiecare au cerut trecerea acestui bun din domeniul public al statului in cel al unitatii administrativ-teritoriale in cauza, au ramas timp de mai multi ani fara raspuns, palatul a ajuns in 2008 in administrarea Institutiei Prefectului. La randul sau, aceasta l-a atribuit Universitatii '1 Decembrie 1918'. Ulterior, in 2009, Palatul a intrat in proprietatea publica a municipiului Alba Iulia si in administrarea Consiliului Local, dar prea tarziu pentru a mai putea fi solicitata o finantare nerambursabila pe ciclul 2007-2013.

In prezent, autoritatile sunt pregatite pentru a depune un proiect in vederea obtinerii de fonduri europene pentru reabilitarea cladirii. Proiectul va pune in evidenta vestigiile din perioada Principatului, de pana la mijlocul secolului al XVII-lea, perioada in care Alba Iulia a fost capitala Transilvaniei, dar va tine seama si de etapele de constructie si de componentele artistice care trebuie sa fie conservate in situ din celelalte epoci: romana, medievala, renascentista.

Vezi si S-a deschis Muzeul Art Nouveau

'Acest proiect reprezinta pentru noi un etalon de prioritate strategica pe termen mediu si lung. Este un proiect pentru care, in prezent, dezvoltam o aplicatie de finantare nerambursabila, pe care intentionam sa o depunem in cadrul Programului Operational Regional — Axa de finantare dedicata conservarii si restaurarii patrimoniului cultural. O echipa de arhitecti, istorici, ingineri, experti in finante publice si in marketing turistic si-au dat mana si lucreaza pentru proiectarea necesarului de lucrari si de investitii, respectiv dimensionarea acestora pe un interval de timp si in niste limite bugetare pe care le vizam sa le obtinem in cadrul unui program cu finantare nerambursabila. Acest buget va fi complementat si de o contributie din partea bugetului local', a declarat, pentru AGERPRES, administratorul public al municipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan.

Vezi si Muzeul Satului, decorat de presedintele Iohannis cu Ordinul “Meritul Cultural”

El a precizat ca materializarea acestui proiect va intregi spectrul de investitii pe care Primaria le-a facut in ultimii ani in zona istorica, tot 'utilizand avantajele instrumentelor de finantare nerambursabila, care au regenerat si schimbat fata celei mai mari cetati din Europa Centrala si de Sud-Est (Cetatea Alba Carolina—n.r.)'.

In ceea ce priveste suma necesara pentru restaurarea edificiului, despre care s-a spus in ultimii ani ca ar fi intre 5 si 20 de milioane de euro, Nicolaie Moldovan a evitat sa avanseze o estimare.

'Calculele le fac specialistii care lucreaza in prezent. Au fost de-a lungul timpului vehiculate diverse sume, care s-au bazat pe niste estimari care nu au fost niciodata calculate in detaliu si niciodata aceste estimari nu s-au bazat pe niste antecalculatii facute dupa o studiere prealabila a acestei cladiri din mai multe puncte de vedere, respectiv al starii zidurilor, al aspectelor de natura biologica, al necesarului de interventii la rezistenta, al paramentului, al importantei istorice sau de istoria artei. (...). Este greu sa te pronunti serios si acurat despre valoarea unei astfel de investitii', a afirmat administratorul public al municipiului Alba Iulia.

Nicolaie Moldovan a subliniat ca autoritatile locale au asigurat un buget de 1,7 milioane de lei pentru un contract de prestari servicii, urmand ca la mijlocul lunii aprilie a.c. sa fie furnizate primele rezultate ale unei Documentatii de avizare de lucrari de interventie (DALI), ce va avea si o componenta de deviz. 'Vom sti la acel moment cam care este necesarul financiar pentru palat', a mentionat Moldovan.

Intrebat despre sansele ca proiectul care va fi depus spre finantare nerambursabila sa fie aprobat, Nicolaie Moldovan s-a aratat increzator, tinand cont ca 'Primaria Alba Iulia a fost recunoscuta de Banca Mondiala ca fiind un performer al absorbtiei de fonduri europene pe perioada de programare 2007-2013', cand a atras 150 de milioane de euro.

'Noi nu am garantat niciodata succesul unui proiect, insa rezultatele pe care le-am inregistrat in ceea ce priveste activitatea de dezvoltare comunitara facuta cu proiecte aprobate, finantate de Comisia Europeana si de Guvernul Romaniei, au confirmat o certa capacitate administrativa si institutionala', a spus acesta.

In caz contrar, ambitiile administratiei locale legate de conservarea si punerea in valoare intr-un mod durabil si atractiv a acestei cladiri se vor orienta spre alte planuri de finantare, cum ar fi contractarea unui imprumut, fie din credite comerciale, fie din emisiuni de obligatiuni municipale, a afirmat Moldovan.

O alta varianta ar fi o solutie de finantare privata sau o asociere intr-un parteneriat public-privat cu un grup de investitii, dar cadrul legal in vigoare in materie este unul insuficient de clar.

'Abordarea de baza ramane finantarile nerambursabile, ulterior posibilitatea creditarii si, in ultima instanta, un parteneriat public-privat', a subliniat administratorul public al municipiului Alba Iulia.

In ceea ce priveste amenajarea spatiilor Palatului, au fost luate in calcul mai multe teme: un muzeu al Principatului Transilvaniei, impreuna cu alte spatii specifice acestei destinatii, respectiv o Sala a Dietei, o Sala de judecata, o Sala a paharnicilor, toate in zonele in care acestea au existat pana la remodelarile din perioada habsburgica si unde se pun in valoare, totodata, decoratiile din secolul al XVIII-lea, o Sala a garzilor si o alta a Consiliului princiar.

De asemenea, palatul ar putea gazdui o sectie de arheologie/lapidar, un centru cultural si un centru de conferinte, un sediu de biblioteca, cu holul utilizabil pentru evenimente culturale.

In aripile vestice ar urma sa fie amenajate spatii pentru expozitii temporare sau permanente si ateliere pentru artistii plastici, librarie/cafenea/ceainarie/crama, precum si spatii adecvate activitatilor demonstrative cu tenta istorica: ateliere de pietrarie, pictura, arheologie, olarie (vase, cahle de soba), marochinarie, strungarie in lemn, fierarie ori bijutier, arme etc.

'Dincolo de dimensiunea tipului de functiune care se incadreaza in specificul istoric si arhitectural al acestei cladiri, un alt aspect de referinta, obligatoriu de evaluat, este modul in care aceasta cladire traieste din prima secunda dupa ce ea oficial se deschide catre public. Ambitiile noastre sunt sa gandim intr-un mod cat se poate de realist si de corect viata acestei cladiri. Nu va fi doar suficient sa obtii niste fonduri pentru a o restaura, pentru a-i da o noua viata, ci si a te gandi cum isi traieste aceasta viata dupa aceea aceasta cladire', a subliniat Nicolaie Moldovan.

El a precizat ca pe langa faptul ca aceasta cladire trebuie sa fie o sursa de vitalitate in Cetatea Alba Carolina, in acelasi timp ea trebuie sa se si poata autosustine, inclusiv din perspectiva asigurarii platii pentru facturile de gaz, curent, apa, internet, salubrizare etc.

Palatul Princiar, cunoscut si sub denumirea de Palatul Principilor, constituie un ansamblu cu foarte multe etape de constructie, distrugeri, refaceri si refunctionalizari. Cu toate acestea, palatul este un monument unic in Transilvania, care a constituit un model pentru cladirile Renasterii tarzii ale provinciei.

Componentele ansamblului s-au dezvoltat in partea sud-vestica a fortificatiei medievale a Alba Iuliei, care a suprapus, la randul ei, urmele castrului roman Apulum. Partea sudica a palatului s-a ridicat peste segmente deosebit de importante ale celor doua fortificatii.

Aflat in apropierea Catedralei Romano-Catolice si a Salii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit in secolul al XV-lea, fiind modificat si extins in secolele XVI—XVII. Initial, cladirea a avut drept destinatie resedinta Capitoliului romano-catolic, adica locul unde se redactau si autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost resedinta princiara, iar pentru o perioada de 11 luni, in anii 1599 si 1600, edificiul a servit ca resedinta a voievodului Mihai Viteazul.

Cladirea a fost grav avariata de turci si tatari, in timpul marilor invazii din 1658 si 1662. Odata cu cucerirea Transilvaniei de catre Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat in cazarma, ramanand cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a gazduit garnizoana austriaca cu arsenalul si cazarma de artilerie, iar in decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

Anul trecut, in timpul unor cercetari preliminare au fost inregistrate descoperiri de exceptie, palatul fiind mult mai vechi decat s-a stiut.

'Zestrea informatiilor care a rezultat este coplesitoare', a afirmat, la vremea respectiva, istoricul medievist Adrian Andrei Rusu, care a catalogat palatul drept un monument-cheie, de o valoare exceptionala.

Cercetarile au scos la iveala cel mai lung traseu de zid roman din Alba Iulia, un fragment de baraca romana, pietre romane, ancadramente de factura gotica, pivnite medievale monumentale cladite in buna masura cu pietre romane, o latrina plina cu material arheologic din jurul anului 1500 sau o fantana medievala, adanca de 7,5 metri. De asemenea, a fost identificat si un zid si parament unic de aceasta factura care se pastreaza in Transilvania, databil secolul al XVII-lea.

Istoricul de arta Ileana Burnichioiu a afirmat, atunci, ca existau banuieli si supozitii ca palatul are o istorie mult mai veche. 'Istoria palatului s-a cunoscut din documente scrise indeosebi. (...). Acum se va rescrie istoria palatului', a spus aceasta.

Palatul este clasat ca monument istoric si inclus in lista monumentelor istorice din judetul Alba.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

palatul princiar alba iulia epoca medievala edificiu luxos palatul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1616 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013390 (s)