News Flash:

Pandurii din Oltenia

16 Martie 2015
735 Vizualizari | 0 Comentarii
Pandurii, in Romania, in majoritatea cazurilor, sunt tot haiduci inrolati intr-o oaste paramilitara (cea a pandurilor) care a starnit revolutia de la 1821. Termenul de pandur este folosit prima data in lumea germanica, derivat din denumirea grupurilor de vikingi care faceau diversiuni in vremuri stravechi, cand vikingii pustiiau sudul marii Baltice. In epoca moderna, prusacii au reinventat povestile, folosind trupe special pregatite pentru producerea diversiunilor in armata habsburgica: asasinarea comandantilor, rapirea unor persoane de rang inalt, distrugerea depozitelor de munitie, trupe speciale care actionau, de regula, in spatele frontului. Habsburgii au preluat si ei metoda, raspunzandu-le prusacilor cu aceeasi moneda.

In Oltenia, termenul de panduri a fost introdus de austrieci. In momentul in care au realizat ca trupele lor nu reusesc sa se impuna intr-o regiune straina, plina de haiduci care ii atacau cand nu erau pregatiti, la locuri de popas, hanuri, crasme, locuri stramte au hotarat sa angajeze mercenari din randul populatiei din zona, pentru prinderea haiducilor. Numai ca in Oltenia totul a luat o intorsatura neasteptata, multi haiduci au gasit buna ideea ca in loc sa jefuiasca boierii sau imperialii, sa ia banii ca simbrie fara sa faca nimic; timp de aproape doi ani, austriecii au platit simbrie unor haiduci ca sa prinda alti haiduci, nici un haiduc nu a fost prins. A fost picatura finala pentru austrieci, care au decis sa paraseasca Oltenia cu ani buni inainte ca aceasta sa fie retrocedata pe baza tratatelor internationale.

Vezi si Ceata lui Naluca, haiducii care in 1829 terorizau Bucurestiul

Dupa plecarea austriecilor, titlul de pandur si-a schimbat, pentru un timp, intru-catva, intelesul, devenind un fel de cete menite sa apere boierii de haiduci (un fel de politii personale), denumirea era preluata de la austrieci si venea sa semnifice un corp de arnauti mai mare si bine inarmat. Cand a izbucnit razboiul ruso-turc, cuvantul pandur si-a schimbat iarasi intelesul. Tarul a dorit, initial, inchirierea unor oameni ai boierilor care cunosteau locurile si astfel, le-ar fi usurat sarcina. Boierii au refuzat sa se desparta de garzile lor, care revin acum la vechea denumire de arnauti, pentru ca, intre timp, tarul da sfoara in tara ca inroleaza volunari, panduri, contra unei solde foarte atragatoare. Imediat apar voluntari din toate colturile tarii, dornici sa lupte cu turcii.

Vezi si Stanciu Bratu, una din figurile legendare de haiduci

Majoritatea celor inrolati sunt, de data aceasta, haiduci dar printre ei apar si arnauti si alte categorii de oameni. Intr-o singura saptamana, numarul pandurilor inrolati atinge cifra de 50.000, care erau impartiti in cete de 1000-1500 de oameni, sub conducerea unor capetenii alese de ei, in general sint capetenii de haiduci. Dupa plecarea rusilor, pandurii ajusesera o casta militara, cu uniforme, tabere de instructie, corturi si tot echipamentul militar aferent, munitie si armament, dar care, nemaifiind platiti de tar, constituiau o forta greu de tinut in frau, mai ales ca erau oameni obisnuiti cu luptele.

In momentul in care pandurii plecau condusi de Tudor Vladimirescu, termenul de pandur isi schimba pentru ultima data sensul, in membru al unei armate paramilitare de revolutionari, sau o armata de haiduci si rasculati intocmita dupa toate legile moderne ale razboiului.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

pandurii romania haiduci oaste paramilitara vremuri stravechi moneda
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2164 (s) | 34 queries | Mysql time :0.078510 (s)