News Flash:

Plantele de leac ale dacilor

21 Octombrie 2013
4567 Vizualizari | 0 Comentarii
Medicii vestiti ai Antichitatii stiau care sunt plantele de leac folosite de daci si, unii dintre ei, chiar au consemnat numele dacice ale unora dintre acestea, precum si intrebuintarile lor. Din pacate, nu ne-au ramas direct de la daci marturii despre arta vindecarii cu ajutorul plantelor, dar este indeajuns ca grecii si romanii le admirau priceperea si ne-au transmis aceasta admiratie prin scrierile lor. Doi sunt autorii care ne invata despre plantele de leac ale dacilor: Dioscoride si Pseudo-Apuleius. Multe dintre indicatiile cunoscute de daci sunt in concordanta perfecta cu ceea ce stim astazi despre compozitia chimica a plantelor si cu intrebuintarea lor in medicina populara sau stiintifica, ceea ce demonstreaza o profunda cunoastere de catre daci a efectelor vindecatoare ale acestor plante. Astazi este momentul, mai mult ca oricand, sa ne intoarcem spre stiinta si intelepciunea celor de demult.
Pana acum, numele plantelor de leac dacice au fost intens studiate din punct de vedere lingvistic, si pe baza lor s-a incercat si se incearca reconstituirea limbii dacice. Fireste ca, totodata, s-au facut si unele identificari botanice. In randurile de mai jos ne-am propus ca, tinand seama de rezultatele la care au ajuns lingvistii - referindu-ne adica doar la acele plante a caror denumire este considerata cu certitudine drept dacica, sa vedem in ce masura indicatiile terapeutice preconizate de catre Dioscoride si, implicit, de catre vindecatorii daci au si astazi o justificare. In acest scop vom incerca, pentru fiecare din cele 21 de plante medicinale cunoscute cu siguranta de catre daci, si care au fost studiate cu mijloacele medicinei stiintifice, sa vedem in ce masura compozitia chimica ori alte caracteristici ale lor justifica sau nu indicatiile terapeutice notate de Dioscoride. Vom adauga, cand va fi cazul, mentiuni privind utilizarile plantei respective in medicina noastra populara si vom semnala daca ea se foloseste si azi in practica farmaceutica.
Inainte de a trece la enumerarea plantelor dacice, se mai cuvine spus ca numarul celor cunoscute si utilizate de catre stramosii nostri a fost cu siguranta mult mai mare decat cel din opera lui Dioscoride, iar dintre buruienile consemnate de savantul antic, ne vom referi doar la cele pe care lingvistii le-au selectat drept autentic dacice.
Iata acum plantele, in ordine alfabetica:
1. Aniarsexe
(Onobrychis viciaefolia Scop., Iarba saraca, Sparceta, Baltarina)
Are puterea de a vindeca abcesele simple. Bauta cu vin este buna in retentia de urina, iar ca alifie, amestecata cu untdelemn, este sudorifica. Nu a fost studiata de catre medicina stiintifica. Nu se cunoaste utilizarea ei, nici in medicina stiintifica si nici in cea populara.
2. Boudathla
(Anchusa officinalis L., Limba boului, Miruta)
Pusa in vin, pare sa fie binefacatoare (inveselitoare, sudorifica). Florile acestei plante au aceeasi compozitie ca si Borrago officinalis (Limba mielului), posedand, pe langa mucilagiu, o mica proportie de nitrat de potasiu si o materie albuminoida. Medicina stiintifica a constatat ca planta are proprietati emoliente, sudorifice si diuretice. Este recomandata contra guturaiului, bronsitei, iritatiilor rinichilor si retentiei urinare. Pentru a usura transpiratia se foloseste sub forma de infuzie sau decoct in bolile infectioase, ca rujeola ori scarlatina. Medicina populara n-o intrebuinteaza.
3. Cinouboila
Frunzele, fructul si radacinile acestei plante au efecte puternice; din cauza aceasta se pune, cu sare, pe ulceratii si pe cangrene. Radacina plantei curata si netezeste pielea si elimina petele de soare. De asemenea, indeparteaza vanataile ochilor sau ale fetei, inlatura inflamatiile si sparge abcesele. Este buna in epilepsie, in apoplexie si ajuta celor care au ameteli.
Daca se bea in cantitate mica, ajuta celor muscati de vipera. Omoara fatul. Uneori, tulbura mintea, iar daca este pusa in vulva, face sa vina si cel de al doilea copil (gemelar). Bauta, este diuretica. Se da dispepticilor, la convulsii, si celor care au dureri din pricina coastelor rupte. Este buna contra durerilor de splina. Baile cu fiertura din aceasta planta sunt bune la durerile menstruale si provoaca avortul. Sucul scos din radacina, in timpul verii, ajuta la eliminarea flegmei. Fructul este bun la raie si lepra. Tot fructul, daca este baut cu fiertura de grau, face sa vina laptele la lauze.
Din punct de vedere chimic, planta contine un alcaloid toxic, brionina, un principiu amar, brionitina, fecula, guma, un oleu si rezina. S-a constatat ca aceasta planta este un purgativ drastic si un bun antihemoragic. Se foloseste in atonia tubului digestiv.
Buruiana cunoaste o larga folosire in terapeutica populara romaneasca, mai ales radacina, intrebuintata ca hemostatic si impotriva durerilor de cap. In Banat, cand cineva zacea de lingoare, i se punea sub spinare vita de imparateasa, cu fructe cu tot, iar imparateasa scoasa proaspat se taia felii si se punea pe talpile picioarelor. Radacina rasa si amestecata cu untura ranceda se intrebuinteaza pentru vindecarea cheliei. In Muntii Apuseni, radacina proaspata ori macerata in rachiu se folosea extern, la tratarea durerilor reumatice.
4. Coadama ori Coalama
Este racoritoare si astringenta, fiind buna pentru mancarimi si pentru ulceratiile invechite, care rod tesuturile. In medicina noastra populara, planta se foloseste la paralizii (pocitura) si la lingoare (febra tifoida).
5. Coicolida sau Coicodila
(Physalis alkekengi L., Papalau, Cireasa ovreilor, Besicuri, Buruiana de buba, Iarba bubei, Gogoase, Papele)
Fructul acestei plante, daca este baut, curata icterul, fiind un bun diuretic. Sucul stors din planta si uscat la umbra isi pastreaza intreg efectul.
Din punct de vedere chimic, planta contine o substanta amara, numita fisalina, iar fructul contine acid citric, fiind comestibil.
Medicina stiintifica a constatat ca fructele acestei plante, consumate in cantitate mare, produc diureza si purgatie. Ele sunt indicate in bolile care se manifesta prin calculoza. De asemenea, se recomanda in edemul generalizat.
Medicina noastra populara o intrebuinteaza la vindecarea bubelor, a durerilor de masele si de urechi. De o larga utilizare se bucura in afectiunile veterinare, pentru vindecarea durerilor de gura ale vitelor, a durerilor de picioare si in dalac.
6. Dielleina
(Hyoscyamus niger L., Masalarita, Nebunarita)
Planta provoaca nebunie si somn greu, fiind de aceea dificil de folosit. O varietate a acestei buruieni are efecte mai moderate si este buna pentru tratamente. Se foloseste impotriva scurgerilor fierbinti, impotriva durerilor de urechi si a durerilor la organele genitale feminine. Se mai poate intrebuinta impotriva inflamatiei ochilor, a picioarelor si a altor regiuni ale corpului.
Samanta plantei este buna la tuse si catar, impotriva scurgerilor de ochi, a scurgerilor femeiesti si a hemoragiilor. Pusa in vin, planta este indicata in podagra, la inflamarea testiculelor sau la umflarea sanilor in urma nasterii. Se mai foloseste pentru cataplasme anodine. Frunzele se intrebuinteaza la prepararea medicamentelor ce potolesc durerile. De asemenea, ele alunga febrele continue. Frunzele fierte provoaca o usoara ratacire a mintii. Radacina fiarta in otet este buna la durerile de dinti si poate fi folosita in apa de gura.
In medicina stiintifica se extrage din aceasta planta hiosciamina si scopolamina. Fiertura ei este calmanta, analgezica, antispasmodica, sedativa si hipnotica. Frunzele de maselarita intra in preparatele antiastmatice, iar uleiul este intrebuintat extern, pentru alinarea durerilor in nevrite, reumatism etc. Medicina noastra populara foloseste aceasta planta la durerile de masele etc.
7. Diesema
(Verbascum phlomoides L., Lumanare, Lumanare tepoasa, Coada boului, Coada lupului, Coada mielului, Coada vacii, Lumanarica, Coravatic, Lipan)
Este cunoscuta ca planta de leac inca in secolele V-IV i.Ch., de catre hipocratici. Este amintita si de Plinius. Radacina acestei plante este astringenta si se da cu vin celor care au diaree. Fiertura este buna pentru rupturi, spasme si tuse invechita. Daca se clateste gura cu ea, ajuta la durerile de dinti. Frunzele fierte in apa se pun, sub forma de cataplasme, pe umflaturi si abcesele ochilor. Cu miere si vin este buna la ulceratiile din cangrena seaca. Cu otet vindeca ranile si ajuta celor intepati de scorpioni. Frunzele, sub forma de cataplasme, sunt bune in arsuri.
Medicina stiintifica foloseste florile acestei plante ca expectorant si emolient. Se intrebuinteaza in afectiunile cailor respiratorii superioare. Intra in compunerea ceaiurilor antibronsitice si pectorale. Pe langa actiunea sa pectorala, ceaiul serveste la cataplasme emoliente.
Medicina noastra populara foloseste aceasta planta contra tusei, raguselii, tuberculozei si astmului. Se mai intrebuinteaza in afectiunile catarale intestinale, dizenterie, hemoroizi, retentia urinei, lipsa poftei de mancare, reumatism, tulburari menstruale. Din aceeasi planta se fac cataplasme, care se aplica pe inflamatii, ulceratii, furuncule, panaritii etc. Sucul amestecat cu otet se foloseste la arsuri, ca si contra migrenelor cu ameteala.
8. Doctila, Chodela, Dochela
(Ajuga chamaepitys L., Tamaita de camp)
Frunzele acestei plante, daca sunt baute cu vin timp de sapte zile, lecuiesc icterul, iar daca sunt baute 40 de zile, lecuiesc sciatica. Planta se da suferinzilor de ficat si celor care urineaza greu. Este buna la orice fel de colici. Framantata cu smochine, usureaza scaunul. Amestecata cu miere, este un bun purgativ. Elimina resturile din uter, vindeca intarirea sanilor, usuca ranile si vindeca herpesul. S-a constatat ca planta are actiune diuretica, antispastica si laxa
Text preluat si adaptat din lucrarea Medicina in Dacia de I.H. Crisan, Editura Dacica (www.dacica.ro/formula-as.ro.)
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

medicii antichitatii leac aniarsexe boudathla cinouboila dielleina
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1639 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014474 (s)