News Flash:

Planul de cariera a Elenei Ceausescu

13 Noiembrie 2013
1849 Vizualizari | 0 Comentarii
De la  fostele ilegaliste, Lenuta invatase bine istoria partidului.  In 1960, i s-a recunoscut si ei vechime in partid din anul 1939. Nu mai avea complexe in fata lor. Subalternii sotului ei, secretarul CC cu Organizatoricul, au trecut peste intreruperea activitatii de partid si legaturile cu „provocatori” consemnate in dosarul ei de partid.  A primit noi recomandari care-o laudau pentru „vigilenta” in respingerea legaturilor cu  „tradatorii”. Si i-au lasat o singura intrerupere  in „campul muncii”: 1952-1957, studentia la Facultatea de chimie industriala a Politehnicii din Bucuresti.
Retusuri revolutionare
Cum incoltise in capul Lenutei ideea cercetarii, nu se stie. Dar chimia si fizica erau stiintele viitorului. Exemple bune de urmat s-ar fi gasit la Moscova, nepoata lui Lenin si fiica lui Frunze fiind ingineri chimisti. Ultimele retusuri din fisa ei de cadre aratau insa ca lucrase laboranta, fara intrerupere, 13 ani (1944-1957) la Institutul de Cercetari Chimice Bucuresti. Imediat dupa absolvire, au promovat-o cercetator. Dupa patru ani de „cercetare”, a  publicat primul articol, in 1961, in „Revista de chimie”. „Polimerizarea stereospecifica a izoprenului cu trietilaluminiu si tetracolurura de titan” are bibliografie exclusive sovietica. E semnat: O. Solomon, E. Ceausescu, S. Bittman, B. Hlevca, I. Florescu, E. Mihailescu si I. Ciuta. Are trei pagini si sapte autori! Mai tarziu, va figura ca debut stiintific in CV-ul academicienei Elenei Ceausescu, ea fiind mentionata coordonator. In anii 80, toata opera stiintifica a femeii care devenise al doilea om in stat era semnata „El. Ceausescu si colaboratorii”. Dispretul nevestei lui Ceausescu pentru toti ceilalti e usor de inteles dupa cat de simplu si fara munca ajunsese ea in fruntea cercetarii romanesti. Dupa acel prim articol, in limitele firescului, s-ar chema ca viitorii patru ani mancase ,,paine fara munca”. In 1963, titlul articolului din 1961 a devenit titlu de comunicare la conferinta stiintifica a institutiei pe care o conducea. In 1965, CV-ul ei stiintific s-a imbogatit cu patru activitati – conferinte si publicatii. Aceeasi productivitate si anul viitor, cu noutatea unei participari la o reuniune internationala la Bruxelles.  In 1967 cartelul „El. Ceausescu si colaboratorii” a facut o pauza. Dar in 1968 a participat cu trei lucrari la conferinta nationala de chimie macromoleculara. Iar din 1969 si pana in 1971 s-au produs in revista „Mase plastice” (doua lucrari in 1969 si cate una anii urmatori). Toate aceste cercetari inchipuite sunt, in fapt, sinteze ale descoperirilor si teoriilor care-au fundamentat tehnologiile si licentele importate pentru punerea in functiune a combinatelor chimice romanesti.
Pygmalion-ii ,,academicienei”
Pe post de Pygmalion in prima etapa „stiintifica” a  Elenei Ceausescu s-a plasat Mihail Florescu(1912-2000). Pe numele adevarat Ioan Iacobi, absolvise chimia la Universitatea din Bucuresti. A fost militant comunist din primul an de studentie (1930), voluntar in “brigazile rosii” din Spania, detinut intr-un lagar nazist din Franta si membru al Rezistentei franceze. Precursorul lui Ceausescu in functia de comisar-sef al Armatei, Florescu a avansat ministru al Chimiei in chiar anul inscrierii Lenutei la facultate. In semn de omagiu adus acestui mentorat, Florescu a secondat-o pe „savanta de renume mondial” la carma Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie intreg deceniul ultim din regimul comunist. Dar si personajele nominalizate in primul articol unde apare si Elena Ceausescu, si-au avut locul lor in viata viitoarei „savante”, dupa marturia inginerei Maria-Noela Radulescu, fosta colega de facultate. Doamna Radulescu a lucrat din 1962 si pana la pensia din 1992 la IPROCHIM ca sef de proiect instalatii, realizand proiecte complexe pentru combinatele chimice din Borzesti, Ramnicu Valcea, Turda, Cluj-Napoca. Ca oricare boboc s-a interesat si ea de cei mai mari. Mai ales cand era vorba de o studenta  atat de deosebita ca Elena Ceausescu adusa la examene cu ,,Mercedesul”.  Toata facultatea stia ca-i masina de serviciu a sotului, stab la Armata. Se aflase si ca profesorul Nenitescu ceruse asistentilor Pogani si Buzescu s-o mediteze. Ozias Solomon, profesor la disciplina macromolecule, cu doctoratul luat la Leningrad era privit ca o celebritate. Studentii il stiau in conflict cu profesorul Nenitescu pentru sefia catedrei.  Fiind simultan sef de sectie la ICECHIM, Solomon o avea ca subalterna pe laboranta studenta careia i-a fost si coordonator al lucrarii de licenta.  In cercurile chimistilor s-a aflat ca irascibilul Solomon a intrat in conflict, la un moment dat, cu fosta-i studenta. Cu tupeul specific, Elena Ceausescu s-a vrut imediat trecuta si pe-un brevet de inventie. Profesorul a emigrat dupa 70 in America dar acolo n-a reusit sa fie decat profesor de chimie intr-un liceu. Au emigrat inainte de caderea regimului si cele doua bune prietene ale Elenei Ceausescu din institut - doamnele Bittman si Florescu. Apropiati i-au ramas pana la capat fostul contabilul sef Segal si inginerul Gavril Musca., spune doamna Maria-Noela Radulescu, pentru adevarul.ro.
Criza de cadre tehnice 
In anii ’60 se intra insa in cercetare la chimie chiar daca ai fost repetent in facultate, dupa marturia doamnei Radulescu. In cercetare se castiga foarte putin prin comparatie cu sporurile si primele luate de inginerii din noile fabrici si combinate chimice. Statisticile intocmite arata ca procesul de formare a intelectualitatii tehnice nu se sincroniza cu ritmul constructiei si punerii in functiune de noi capacitati productive. In 1966, bunaoara, deficitul pe tara de ingineri era de circa 25.000 fata de necesar. Si cam tot atatia economisti erau in minus. Din toamna lui 1964, sotia lui Ceausescu a promovat directoare a ICECHIM. In simetrie cu urcusul sotului, la sfarsitul lui 1965, pe ea au „ales-o” in noul Consiliu National al Cercetarii Stiintifice. Doi ani mai tarziu avea si doctoratul in chimie macromoleculara fiind unul dintre cei 25 de doctori in chimie ai respectivei promotii, cu un total de 350 de doctorate pentru toate specialitatile in Romania.
,,Combinatiile” doctoratului si directoratului
De imprejurarile obtinerii lui n-a mai vrut sa-si aminteasca nici un „factor de decizie” intr-ale chimiei. Doar anecdotica epocii consemna incapacitatea viitoarei  „academician, doctor, inginer” de-a rezuma, in fata unor chimisti veritabili, lucrarea redactata pe numele ei. Se spunea ca anuntul de la avizier cu ora si locul sustinerii tezei, a fost inlocuit noaptea cu altul. Acela preciza ca amintita candidata evoluase, cu brio, in fata comisiei la ora intrarii in uzine si fabrici a primului  schimb muncitoresc  Doctora in chimie s-a infipt imediat in conducerea Consiliu National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), prezidat de Alexandru Barladeanu. A debutat, cu aplomb, cenzurand raportul presedintelui CNCS, dupa marturia acestuia (Lavinia Betea, ,,Partea lor de adevar”, Bucuresti, Compania, 2008).  Printre cercetatori, a povestit doamna Maria-Noela Radulescu, se stia ca postul de director a fost obtinut de Elena Ceausescu printr-o „combinatie”. Un flagrant facut vechiului director, acuzat de homosexualitate si ,,eliberat” cu scandal. Ca profesorul Costin Nenitescu n-a vrut s-o primeasca la doctorat. A coordonat-o Cristofor Simionescu din Iasi, rasplatit cu frumoase functii in Academia Romana. In epoca nu-si punea nimeni problema cu ce-si ocupa directoarea ziua de lucru. Dupa difuzarea romanului lui Pacepa ,,Orizonturi rosii”, prin Radio Europa Libera, romanii au aflat de dependenta soatei lui Ceausescu de filme  pornografice cu demnitari si diplomati in roluri involuntare de actori. Pacepa  insusi s-a prezentat ca furnizor al acestor productii regizate de Securitate. Desi, in spiritul epocii, e putin probabil ca supravegherea la care se stiau supusi protagonistii sa nu le inhibe dorinta de aventura.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

fostele ilegaliste lenuta istoria partidului retusuri revolutionare
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1548 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013477 (s)