News Flash:

Politica lui Jules Mazarin

3 Februarie 2015
808 Vizualizari | 0 Comentarii
Jules Mazarin, nascut Giulio Raimondo Mazzarino (n. 14 iulie 1602, Pescina, Regatul de Neapole – d. 9 martie 1661, Vincennes, Franta) a fost un cardinal, diplomat si politician italian care a fost prim ministru al Frantei din 1642 pana la moartea sa. Mazarin i-a succedat mentorului sau, Cardinalul Richelieu. Era un colectionar de arta si bijuterii, in special de diamante, pe care i le-a lasat prin testament regelui Ludovic al XIV-lea; unele dintre acestea au ramas in colectia de la Muzeul Luvru. Biblioteca lui Mazarin a stat la originea „Bibliotecii Mazarine” din Paris.

In 1642 moare Richelieu , iar Mazarin ii urmeaza in functia de prim-ministru. In 1643, la moartea lui Ludovic al XIII-lea, deoarece Ludovic al XIV-lea era minor, Mazarin si-a asumat rolul de regent alaturi de regina mama, Ana de Austria. Veche opozanta a lui Richelieu si socotita favorabila unei re-apropieri de Spania (fiind ea insasi spaniola), Ana de Austria a surprins prin alianta incheiata cu Mazarin, care a provocat uimirea celor mai multi observatori din acea vreme.

Vezi si Copilaria cardinalului Jules Mazarin

In realitate, apropierea dintre regina-mama si Mazarin era anterioara mortii lui Richelieu si a lui Ludovic al XIII-lea. Dorinta de a-l mentine pe fiul sau la tron si intelegerea dezavantajelor apropierii de Spania erau argumente puternice pentru a continua politica dusa de Richelieu si de Ludovic al XIII-lea - si, deci, de a-l sustine pe Mazarin.

Vezi si D'Artagnan, eroul lui Dumas, a existat in realitate

Abilitatea lui Mazarin in politica externa era un pretext pentru a-i justifica spijinul. Astfel, in 1643 Mazarin a fost numit prim-ministru. Razboiul cu Habsburgii, care nu se mai sfarsea, a dus la instabilitate financiara, ceea ce l-a constrans pe Mazarin sa duca o politica fiscala de fier si sa instaureze centralizarea absolutista. Aceasta i-a atras ura nobililor si ranchiuna poporului care murea de foame. In 1648 a izbucnit Fronda parlamentara — provocata de Parlamentul din Paris, care a refuzat noile masuri financiare dorite de cardinal. Parlamentul din Paris a cerut un control public drastic asupra finantelor statului. Mazarin a fost constrans sa fuga din capitala si s-a intors dupa ce a facut cateva concesii. In politica externa a fost fara prejudecati. In timpul razboiului franco-spaniol dintre 1635-1659, nu a ezitat sa se alieze cu puritanii englezi ai lui Oliver Cromwell impotriva Spaniei catolice, care nu aderase la Pacea Westfalica (1648).

El a promis Lordului protector, in schimbul ajutorului, baza navala Dunkerque de pe Canalul Manecii. Razboiul cu Spania s-a terminat cu invingerea spaniolilor, care au fost nevoiti sa negocieze Pacea din Pirinei in 1659. Pacea westfalica a pus capat Razboiului de treizeci de ani inceput in 1618 si Razboiului de optzeci de ani dintre Spania si Provinciile Unite. Cele doua tratate au permis Frantei anexarea a trei noi provincii: (Artois, Alsacia si Rossiglione). Mai mult, a rupt incercuirea Frantei de catre Habsburgii din Spania si Austria, ducand totodata la impartirea Germaniei in numeroase state aproape complet independente.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

jules mazarin cardinal diplomat politician italian prim ministru
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2349 (s) | 23 queries | Mysql time :0.076896 (s)