News Flash:

Portretele lui Alexandru Ioan Cuza - FOTO

9 Aprilie 2013
7321 Vizualizari | 0 Comentarii
Portretele Domnitorului Unirii nu au retinut prea mult atentia istoricilor modernisti, care s-au multumit mai ales cu documentele scrise, fara sa fie interesati prea mult de documentele vizuale. Nu a fost facuta o ordonare cronologica, o analiza critica a gradului lor de autenticitate.

Mereu in uniforma

In toate portretele sale, Cuza apare in uniforma militara. Acest fapt nu se datoreaza anilor petrecuti ca ofiter in Armata Moldovei, ci obiceiului stabilit dupa adoptarea Regulamentul Organic (1831), ca principii domnitori sa utilizeze uniforma militara ca tinuta oficiala, indiferent daca erau sau nu militari de cariera. Aceasta regula a fost introdusa, in aceeasi perioada, si in tarile vecine, precum Grecia sau Serbia. Reforma aceasta ilustreaza procesul de occidentalizare a statelor din zona Balcanilor. Mai mult, in epoca, sultanul insusi adoptase ca tinuta oficiala uniforma militara de tip european, dupa cum se poate remarca din litografiile contemporane. Vestimentatia de fiecare zi a Domnitorului era ”mica tinuta”, simpla si practica. Tinuta de parada, sau ”marea tinuta” (cu decoratii si alte accesorii stralucitoare) era imbracata doar la ocazii speciale, cand Domnitorul trebuia sa participe la diverse ceremonii publice.

Putine imagini de baza

Chiar daca la prima vedere putem avea impresia unei bogatii de imagini, in privinta portretelor lui Cuza, la o analiza mai atenta, se poate constata ca sunt relativ putine imagini de baza, care au fost apoi reluate si prelucrate in numeroase randuri, adesea la o calitate artistica nesatisfacatoare. Am fost interesati de calitatea de document a imaginilor, de masura in care acestea conserva si transmit trasaturile reale ale chipului domnitorului Alexandru Ioan Cuza. In acelasi timp, nu ne-am putut rezuma doar la acceptiunea restransa, actuala, a notiunii de ”portret”, care acorda atentie maxima trasaturilor fetei, expresivitatii, surprinderii ”caracterului” personajelor. Patrunzand in secolul al XIX-lea, am abordat notiunea de portret in sensul epocii, in care un intreg ”aparat” contribuie la definirea personajelor: atitudinea (”poza”), vestimentatia, insemne de prestigiu sau profesionale etalate, cadrul interior, decorul.

Din anul 1859

Primul an al domniei lui Alexandru Ioan Cuza, 1859, este unul generos in imagini, comanda sociala facand ca portretele Domnului Unirii sa fie cautate, sa circule cu usurinta. Multiplicarea portretului Domnitorului prin fotografiere sau litografiere a satisfacut aceasta sete de imagine. Aparatul oficial a fost la fel de interesat de noua forma de propaganda, atat de eficienta, care facea cunoscut chipul conducatorului statului in cele mai largi straturi ale societatii. In acelasi timp, presa occidentala, foarte activa si avida de noutati, era curioasa in privinta evenimentelor din estul continentului si de ”actorii” acestora. Gazetele franceze si germane au dorit sa cunoasca si sa raspandeasca portretul printului domnitor sub sceptrul caruia s-au unit cele doua Principate romanesti, facand ca un nou stat sa apara pe harta Europei.

In aceasta epoca, fotografiile sunt cele care stau la baza realizarii unor portrete litografiate. Acestea sunt analizate, redesenate, stilizate de graficieni priceputi, pentru ca in final sa se ajunga la imprimarea unor portrete oficiale de buna calitate. Nu intotdeauna s-au pastrat fotografiile ce au stat la baza unui portret litografiat sau acestea nu au fost inca identificate.



Colonelul Alexandru Cuza, Jean-Marie Alophe, Paris, 1859 (Fig. 1)

 

Intens circulata

Dintre imaginile domnitorului realizate in 1859 cea mai mare circulatie a cunoscut-o fotografia realizata de fotograful Marie-Alexandre Alophe (1812-1883) (Fig. 1). Acesta a fost un cunoscut pictor si litograf, care si-a deschis un atelier fotografic de succes la Paris (Rue Royale 25). Portretul lui Cuza realizat de el a circulat ca fotografie alb-negru, fotografie colorata, litografie, xilografie de presa si chiar ca pictura in ulei. Putem spune ca aceasta a fost imaginea prin care Europa a luat cunostinta de infatisarea Domnitorului Principatelor Unite.

Alexandru Ioan Cuza este infatisat in picioare, pana la genunchi, orientat trei-sferturi spre dreapta. El se sprijina cu mana dreapta pe o carte, aflata pe o masa, iar mana stanga cuprinde lejer garda sabiei ofiteresti. Cadrul studioului fotografic este auster, pentru a indrepta atentia privitorului spre personaj si nu spre detaliile decorului. Este pastrata, totusi, o coloana clasica, amintind de vechile portrete de sevalet.

Varianta colorata

Este cunoscuta si o varianta colorata, cu acuarele, a acestei fotografii, realizata in acelasi atelier. Domnitorul este infatisat in aceeasi uniforma de ofiter de lancieri, tinuta zilnica. Culoarea albastra a stofei nu este cea mai potrivita, in realitate aceasta fiind bleumarin (civit). Nici ochii albastri nu corespund realitatii, Cuza avand ochi caprui, potrivit datelor din pasaport. Epoletii si nasturii sunt colorati in auriu, ceea ce arata ca domnitorul poarta uniforma de lancieri din Muntenia (tinuta similara din Moldova folosind argintiul). Culoarea rosie a coltului rasfrant al tunicii si paspoalelor era specifica uniformei de ofiter de lancieri din Moldova, in timp ce pentru Muntenia se folosea albul. Abia dupa 1864 culoarea rosie s-a generalizat si pentru Muntenia, fiind considerata mai practica decat albul. Este posibil ca fotografia sa fi fost colorata dupa cativa ani, cand se uitase ca la 1859 paspoalele muntenesti erau albe si nu rosii.

Aceeasi fotografie a servit ca model pentru portretul domnitorului roman, publicat la Paris, in gazeta ”L’Illustration”,



Aleksandru Joan I Prinzul Moldo-Romanii/Lithographié par Mercier a Paris, 1859 (Fig. 2)

no. 836/5 Mars 1859. Titlul imaginii este ”Alexandre Jean I-er (Colonel Cousa) élu Hospodar de Moldavie et de Valachie (d’après une photographie)”. Si aici ”Cuza poarta favoriti si tunica de mica tinuta (fara plastron) de colonel de lancieri. El pozeaza cu o mana sprijinita pe o masa unde se afla o carte si o calimara cu pana, iar cu cealalta pe garda sabiei. Aceasta era una din pozitiile standard folosite de maestri fotografi in epoca”.

Favoritii de colonel

Un remarcabil portret litografiat al lui Cuza, (care pleaca, probabil, de la aceeasi fotografie) are inscriptia: ”Aleksandru Joan I Prinzul Moldo-Romanii/Lithographié par Mercier a Paris”. Lucrarea nesemnata, de foarte buna calitate artistica, a fost realizata, probabil, de un desenator francez (Fig. 2). Parul domnitorului, ceva mai lung decat in portretele mai tarzii, este pieptanat spre spate, cu carare spre stanga. Cuza este infatisat aici cu favoritii de colonel de cavalerie. Uniforma de ofiter de lancieri este cabrata pe trup si are manecile inguste. La gat, el are infasurata obisnuita esarfa de matase neagra, ce cuprinde gulerul alb al camasii. Epoletul vizibil, cu franjuri groase, atarnand liber, arata gradul de general. Pe umarul stang o mantie cu guler de hermina, aratand calitatea de principe a celui portretizat.

In uniforma de lancieri



Alexandru Ioan Cuza, 1859, Fotograf necunoscut (Fig. 3)

La Muzeu din Golesti se pastreaza o imagine mai putin cunoscuta a Domnitorului, intitulata ”Alexandru Ioan Cuza inainte de 1859” (Fig. 3). Este fotografie colorata, de dimensiuni mijlocii, inscrisa intr-un oval dat de paspartu. Nu este exclus insa ca sub acesta imaginea sa aiba un cadru rectangular. Desi este vorba despre o fotografie, fundalul este cel specific unui portret de aparat pictat in ulei, dupa moda veche: coloana de marmura, nelipsita draperie verde, masa de lucru cu carti legate in piele.

In portret regasim acelasi chip ca si in litografia aterioara, dar mai tern ca realizare, fiind defavorizat si de dimensiunile mai reduse ale imaginii. Domnitorul, asezat pe un scaun cu tapiserie visinie, este reprezentat aproape frontal (precum in mai vechile portrete de sevalet). Acesta apare in uniforma de lancieri, de culoare bleumarin (civit), tinuta zilnica, fara plastron; coltul rasfrant al tunicii si mansetele sunt intunecate, doar paspoalate cu alb. Pantalonii de culoare gri, cu lampas alb, indica tinuta zilnica de calarie si nu pe cea de serviciu. Epoletii si nasturii aurii, lampasul si paspoalele albe ale uniformei arata ca Alexandru Ioan Cuza este imbracat in uniforma de general de cavalerie (lancieri) a Tarii Romanesti. Portretul a fost executat deci dupa februarie 1859, cand Alexandru Ioan Cuza se instalase la Bucuresti. Asadar, afirmatia din titlul fotografiei, ca ar reprezenta pe colonelul Cuza inainte de domnie, nu este valabila. Vechea sa uniforma, din Moldova, purtata inainte de 1859, avea piesele de metal si din fir argintii, iar paspoalele de culoare rosie.

Model pentru portret

Aceasta fotografie a fost modelul unui alt portret al lui Cuza, litografiat. Este vorba despre o plansa de dimensiuni mai mari (49,8×33,5 cm), tiparita de maiorul Dimitrie Pappazoglu. Cadrul imaginii nu mai este oval, ci dreptunghiular. Plansa are un chenar format din stemele judetelor, deasupra se afla coroana princiara inconjurata de frunze de laur si de stejar, iar dedesubt scuturile acolate, cu stemele celor doua principate. Titlul este ”Anul 1859 August 30/ Aleksandru Ioan I Domnitor/Printipatelor unite Romanesti”. Sub chenar apar scrise numele autorilor ”Editor si compuitor Major D. Papasoglu” si ”K. Danielis lit.”. Este mentionat si atelierul in care s-a realizat imprimarea: ”Etabl. Lith. a lui A. Bielz in Bucuresti”. Datarea litografiei ofera acestei imagini si un termen ”ante quem”, astfel incat putem afirma ca fotografia initiala, care a servit drept model, a fost realizata in intervalul martie – august 1859.

Un ”portret-intreg”

Printre atatea portrete lucrate dupa fotografii realizate la Bucuresti, se afla si un portret foto facut la Iasi. Adrian-Silvan Ionescu a aratat ca acest portret al lui Cuza este datorat lui Ioan Heck din Iasi (fratele mai mare al cunoscutului fotograf iesean Nestor Heck). Un exemplar al acestei fotografii se pastreaza in colectia Bibliotecii Centrale Universitare ”Mihai Eminescu” din Iasi. Pe spatele fotografiei se afla cateva insemnari in creion: ”Col(onelul) Al. I. Cuza (inainte de a fi domn)/”Oferita Fund(atiei) Reg(ale) Ferdinand I Iasi de Dl. Volenti,/Consil(ier)  inalt(a) Curt(e) Cas(atie), Mai 1933”.

Este un ”portret-intreg”, in care Domnitorul este infatisat din cap pana in picioare, orientat trei-sferturi spre stanga. Campul imaginii este oval, iar decorul este acela al cabinetului de lucru (real sau imaginar). Precum in portretele de sevalet anterioare, decorul cuprinde clasica coloana si draperie, oferind chiar si o deschidere, formala, spre peisaj. Pe masa de lucru, redata conventional, se observa un document desfacut ca un filacter, pe care se afla calimara de birou si pana de scris. Scaunul din spatele mesei este un fotoliu-tron, ce are la partea de sus a spatarului o coroana de rang princiar. Acest detaliu arata ca portretul nu este unul anterior domniei lui Cuza, asa cum arata insemnarile de pe el, ci este una din primele imagini oficiale ale Domnitorului Unirii. Este posibil ca aceasta fotografie sa nu fi fost facuta ”dupa natura”, ci dupa un portret in ulei, astazi necunoscut. Aceasta imagine a stat si ea la baza unor portrete ulterioare.

Vestimentatie noua

In acest portret, Cuza este infatisat ca avand aceeasi pieptanatura, cu carare pe partea dreapta si cunoscutii favoriti ai ofiterilor superiori de cavalerie. Vestimentatia este insa una noua, fata de portretele anterioare. Domnitorul poarta o ulanca, piesa vestimentara de inspiratie franceza. Aceasta a fost  adoptata in Moldova la 1857, in timpul caimacamului Vogoride, intrand in dotarea ofiterilor de lancieri (cavalerie). Ea era haina scurta, imblanita, destinata ofiterilor de cavalerie, pentru anotimpul rece, dolmanul de mai tarziu. La ulanca nu se purtau epoleti, gradele ofiterilor superiori fiind marcate cu un galon de fir, dispus ”in sevron”, la partea superioara mansetelor. Furajera impletita cu fir metalic, dubla ca grosime, aflata la baza gatului, indica si ea gradul de general al purtatorului.

”Barba intreaga”



Le Prince Alexandre Couza ”L’Univers Illustré”, Paris, 28 mai 1859 (Fig. 4)

In legatura cu fotografia de mai sus trebuie pus un alt portret foto, in care Domnitorul este infatisat doar pana la jumatatea coapsei (mi jambe) si fara decorul din fundal. Campul imaginii fotografice este tot unul oval. O asemenea piesa se afla in colectia Manastirii Agapia. Probabil ca nu ea descinde din portretul anterior, ci, dimpotriva, este posibil sa fi stat la baza acesteia, pozitia personajului pictat fiind, practic, aceeasi.

Portretul de la Agapia are insa un detaliu diferit, cat se poate de interesant: pe langa favoritii obisnuiti, in aceasta fotografie Cuza are si barbia acoperita de par, conturandu-se o ”barba intreaga”. Un alt detaliu interesant poate fi remarcat la garda sabie, care in aceasta fotografie apare ca ajurata, prezentand numeroase perforatii. Aceasta este imaginea de pe care a fost realizata gravura reprodusa in ”L’Univers Illustré”, 1859, sub titlul ”Le Prince Alexandre Couza” (Fig. 4). Acelasi portret al lui Cuza aparea si intr-o alta imagine publicata in presa franceza, in acelasi an: ”Notabilités moldo-valaques, d’après des photographies de M.S. Heck, photographie à Jassy”, colaj realizat de gravorul H. Linton, in ”Le Monde Illustré”, pe prima pagina, nr. 100/ 12 Mars 1859, p. 1. Astfel, ”barba intreaga a lui Cuza” poate fi datata intr-o scurta, perioada, luna februarie a anului 1859. Data oferita de ziarele franceze ajuta si la datarea fotografiilor realizate in tara, oferind un termen ”ante quem”.

Portret in ulei

Aceeasi fotografie a lui Heck a stat si la baza unui portret in ulei, de mari dimensiuni (111×92 cm), realizat in 1860, de tanarul pictor iesean Gheorghe Nastaseanu. Acest portret in ulei se afla in colectia Muzeul de Arta Iasi (nr. inv. 149). Lucrarea a fost donata de pictor Pinacotecii de la Iasi, infiintata de Cuza la 1860, odata cu Universitatea din capitala Moldovei. Presa vremii arata: ”Meritul acestui tablou sta mai ales in aceea ca pictorul l-a desavarsit fara ca sa fi putut avea macar odata onoarea pozarii M. Sale, servindu-se numai de fotografiile cele mai bune si de suvenirea trasaturilor Mariei Sale, prinse mai mult din vedere, in treacat. Din cate portrete de-a M. Sale sunt pana acum facute, nici unul nu ar fi putut fi mai bun decat acesta, daca pictorului i-ar fi fost data ocasiunea de a vedea macar cat de putin, ca artist, pre Maria Sa”. Avand in vedere circumstantele realizarii acestui portret, trebuie sa remarcam ca el are o valoare documentara redusa, nefiind o sursa de prima mana.

Interesant este modul de tratare a noii tunici a Domnitorului, ”ulanca”. Aceasta este descrisa ca o haina scurta, vatuita, cu gulerul rasfrant, avand reverele si mansetele din plus rosu. Pictorul reda corect nasturii si furajera de fir, de culoare argintie. Mansetele insa au doar plusul rosu, fara a mai avea zugravit galonul de la partea superioara a acestora, care indica gradul de general. Parul personajului este insa redat in culoare mai deschisa decat suntem obisnuiti, ceea ce corespunde personajului real.

In uniforma de general



Aleksandru Joanu I. Printulu Moldo-Romanii, Portret realizat din memorie de C.I. Stancescu, Paris, 1859 (Fig. 5)

Un alt portret al Domnitorului Unirii, realizat de un tanar bursier roman, a fost publicat in capitala Frantei. Este vorba despre pictorul C. I. Stancescu, ce studia la Paris, fiind recunoscut ca un talentat portretist. Portretul realizat de el a fost litografiat in oval (51,4 x 37,8 cm): ”Aleksandru Joanu I. Printulu Moldo-Romanii 1859”. La partea de  jos sunt indicate numele desenatorului, denumirea imprimeriei si numele litografului: ”C. I. Stancescu del Inp. Lemercier, Paris; Hirsch lith.” (Fig. 5). Cuza apare cu favoriti, dar imbracat in uniforma de general si avand aruncata pe umarul drept mantia cu guler de blana. Legenda arata ca este vorba despre o lucrare originala. Frumosul portret a fost lucrat ”din memorie”, asa cum arata Ulysse de Marsillac (1861), astfel incat valoarea sa documentara este una redusa. Potrivit aceleiasi surse, tanarul Stanicescu facuse un portret dupa natura doamnei Elena Cuza (lucrare necunoscuta astazi). Au circulat si fotografii dupa acest portret litografiat al lui Cuza. Respectivele fotografii, format carte-de-visite, au fost executate la Viena, in atelierul lui Ludwig Schrank.

Primele medalii

Adrian-Silvan Ionescu a identificat chiar oferta facuta de tatal pictorului, Ioan Stancescu, catre Eforia scoalelor, prin care acesta depunea desenul original, in creion, dupa care a fost executata aceasta litografie (25 mai 1860). Potrivit rezolutiei de pe oferta, acest portret trebuia sa fie expus, permanent, in Sala Eforiei.

Desenul lui Stancescu a folosit ca model si pentru chipul domnitorului de pe primele medalii. O astfel de piesa comemorativa, din arama, se pastreaza in colectia Muzeul de Istorie a Moldovei Iasi. Pe avers, aceasta are inscriptia: ”Aleksandru Ioan I”, iar pe revers: ”14 april 1859. Intalnirea ostenilor moldo-romani la Socola langa Iasi”. Legenda este scrisa cu initiale, in alfabetul de tranzitie, care amesteca slovele chirilice cu literele alfabetului latin. O alta medalie, din acelasi metal, emisa cu prilejul aniversarii dublei alegeri a Domnitorului (24 ianuarie 1859), se afla in colectia Muzeului National de Istorie a Romaniei. Medalia foloseste acelasi chip al Domnitorului. Gravorul acesteia a fost identificat ca fiind Jean Baptiste Eugènie Farochon, Paris.

sursa:ceascadecultura.ro 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

Galerie Foto

1859
intens circulata varianta colorata un portret-intreg barba intreaga
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1497 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012845 (s)