News Flash:

Povestea baietelului stins, la 4 ani, de cancer: ”Mami, ma duc in cer si acolo ma joc pana vii si tu, da?”

2 Mai 2017
8540 Vizualizari | 0 Comentarii
mama si copil
Pe 7 februarie, Ruth Scully, din Maryland, si-a luat adio pentru totdeauna de la fiul sau. Nolan se lupta cu o forma rara de cancer… Avea doar 4 ani cand a murit… In ciuda varstei fragede, baietelul a dat dovada de maturitate si de un curaj extrem.
  
Timp de doi ani, din cei patru de viata, Nolan a facut tot ce i-a stat in putinta ca sa invinga boala infioratoare… Incercand sa lupte cu boala si cu tragedia, mama baietelului, fiind constienta ca urma sa-l piarda, i-a facut o pagina pe Facebook dedicata, pe care aceasta posta, zi de zi, imagini si informatii legate de fiul sau. Isi dorea ca, in acest fel, sa ajute si alti parinti care treceau prin ceva asemanator

Intr-una dintre postari, Ruth isi aminteste cum s-a defasurat ziua in care cei doi, mama si fiul, si-au dat seama ca drumul lor impreuna se apropia de sfarsit…

Vezi si Barbatul a cazut IN LAC si a vazut din GRESEALA ceva CONSTRUIT PE FUNDUL LUI, avea o USA URIASA! - FOTO

„Cand l-am dus pe Nolan la spital pentru ultima data, stiam ca ceva este in neregula, altceva decat bacteriile care i-au cuprins trupul firav… Pur si simplu stiam, simteam asta. In plus, si fiul meu parea alt om… Se schimbase… Stia…”, scrie Ruth.

Pe 1 februarie, aceasta a chemat medicii si i-a intrebat ce se intampla cu fiul sau. „Cand doamna doctor oncolog a inceput sa vorbeasca, am vazut cum i se umplu ochii de lacrimi. A fost tot timpul sincera cu noi. In ultima vreme, insa, analizele lui Nolan au aratat ca fiul meu avea mai multe tumori noi, care se dezvoltau alarmant de repede si care, la doar 4 saptamani de la interventia chirurgicala pe cord deschis pe care o suferise, ii agravau boala… Cancerul se raspandea in tot corpul, ca un incendiu salbatic… Niciun medicament nu reusea sa-l opreasca…”, a mai povestit aceasta.

Vezi si O fetita din casa de alaturi II FACEA CU MANA zilnic cand pleca el la munca. Intr-o zi a vazut ca nu mai e acolo sa il salute si a intrat in casa ei, simtind ca CEVA NU E BINE...

Medicii nu-i mai puteau salva viata si devenisera constienti de asta.

Desi i-a fost imposibil sa treaca peste gandurile negre si sa-si ascunda durerea, Ruth a inceput sa vorbeasca deschis cu baietelul.

„Imi aduc aminte ca Nolan statea in scaunul meu rosu. Devenise si locul lui preferat. Se uita cuminte pe YouTube… La un moment dar, mi-am apropiat fruntea de a lui si am purtat urmatoarea conversatie:

‘Eu: Dragul meu, te doare, nu-i asa? Te doare cand respiri…
Nolan: Da, ma doare…
Eu: Te doare rau?
Nolan (uitandu-se in jos, spre piept): Da…
Eu: Pui mic, ma scoate din sarite cancerul asta… Stii ce? Nu trebuie sa te mai lupti cu el…
Nolan (brusc, se lumineaza la fata): Nu mai trebuie sa lupt? Dar o sa lupt pentru tine, mami…
Eu: Nu, puiule! Asta ai facut tu pana acum? Te-ai luptat cu el pentru mama?
Nolan: Da!
Eu: Nolan, ce treaba are mami?
Nolan (zambind larg): Sa ma apere!
Eu: Dragul meu, nu mai pot sa fac asta aici… Nu mai pot sa te apar decat daca ajungi in Rai! (Simteam cu inima bate sa-mi iasa din piept…)
Nolan: Atunci o sa ma duc in Rai si o sa ma joc cuminte pana o sa ajungi si tu… Vii si tu, da?
Eu: Bineinteles! Doar nu crezi ca poti sa scapi de mamica ta atat de usor!…
Nolan: Multumesc, mami! Atunci ma duc sa ma joc!’

In zilele ce-au urmat, Nolan a dormit mai tot timpul”, a continuat aceasta.

Apoi, Ruth a trebuit sa mai treaca printr-un soc: trebuia sa declare, in scris, ca nu mai doreste ca fiul sau sa fie tinut in viata de aparate.

„Si acum imi aduc aminte cum stateam in usa salonului, cu pantofiorii lui in mana… Cumva, imi era teama sa le dau drumul… Am decis sa-l duc acasa in seara aceea. Era ultima si doream sa mai stea o zi cu mine. Acasa… Cand s-a trezit, si-a pus capsorul pe mana mea si mi-a soptit: ‘Mami, nu-i nimic, hai sa stam aici…’ Copilul meu de doar 4 anisori facea tot ce putea ca sa ma faca sa uit suferinta… Am petrecut ultimele ore impreuna jucandu-ne, uitandu-ne cand la televizor, cand pe YouTube si zambind ori de cate ori puteam… Cu o ora inainte sa-si dea ultima suflare, mi-a spus cum vrea sa fie inmormantat… Mi-a spus chiar si cum vrea sa ne imbracam la inmormantarea lui… cum vrea sa ne amintim de el… Fireste, ca politist!”, a continuat Ruth.

Era 9 seara cand Ruth a avut ultima discutie cu fiul sau…

„Tin minte ca l-am intrebat daca pot sa ma duc sa fac si eu un dus. Nu aveam voie sa-l parasesc, trebuia sa ma atinga tot timpul. Eram de nedespartit! Mi-a spus: ‘Bine, mami. Cheama-l pe unchiul Chris sa stea cu mine, sa ma tina de mana… Eu o sa stau cu fata spre tine, sa te vad…’ Am intrat in dus, m-am intors spre el si i-am spus: ‘Uita-te la mine, puiule, ies imediat!’ Mi-a zambit si am inchis usa la cabina. Cand am inchis usa, mi-au spus ca Nolan a inchis si el ochii… Intrase intr-o stare de amorteala, trecea dincolo… Toti cei care erau in camera mi-au spus, cu lacrimi in ochi, ca acum se linistise… ‘Acum nu mai simte nimic… Plamanul drept i-a cedat, abia mai respira… Se duce…’, mi-au spus medicii. In secunda urmatoare, l-am luat in brate si l-am asezat pe pat. L-am mangaiat usor pe obraz… Atunci, s-a petrecut un miracol pe care n-o sa-l uit cat voi trai! Ingerasul meu a respirat adanc, a deschis ochii, mi-a zambit si, cu vocea tremuranda, mi-a soptit: ‘Te iubesc, mami!’ Apoi a inchis ochisorii si s-a dus… In tot acest timp, eu ii cantam, la ureche, ‘Tu esti raza mea de soare’… Nici acum nu-mi vine sa cred! Copilul meu s-a trezit din coma pentru o fractiune de secunda, cat sa-mi spuna ca ma iubeste si sa-mi zambeasca pentru ultima data…”, a incheiat Ruth.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

nolan boala infioratoare facebook asemanator ruth
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2286 (s) | 34 queries | Mysql time :0.036154 (s)