News Flash:

Povestea celei mai celebre opere a lui Brancusi - Coloana Infinitului

16 Septembrie 2013
3769 Vizualizari | 0 Comentarii
Sculptorul Constantin Brancusi a fost invitat in anul 1934 sa ridice un monument intru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor si, cu deosebire, a rezistentei populatiei orasului Targu-Jiu, din timpul primului razboi mondial.
Artistul dorise dintotdeauna “sa faca ceva pentru tara”, asa incat a acceptat bucuros comanda, socotind-o un punct culminant in cariera sa. In februarie 1935, Brancusi ii scrie Militei Petrascu – fosta sa eleva, cea care o sfatuise pe Aretia Tatarescu, presedinta Ligii Nationale a Femeilor Gorjene, sa i se adreseze – ca este “ca un ucenic in ajun de a deveni calfa, asa ca propunerea nu putea sa cada mai bine”. 
Brancusi a avut de multe ori intentia sa ridice monumente de for public, dar – cu exceptia ansamblului de la Targu-Jiu – nici unul din proiectele sale nu s-a materializat. Unele proiecte au fost respinse chiar de comanditarii monumentelor, incapabili sa se ridice la inaltimea conceptiei artistului.
“Fantana arhaica” , menita sa cinsteasca amintirea regretatului savant Spiru Haret, fost ministru al invatamantului, a fost refuzata in 1914 de ministrul de interne de atunci, V.G.Mortun. Fantana propusa ca monument in memoria dramaturgului Ion Luca Caragiale a fost respinsa in 1931 de catre comitetul de initiativa din Ploiesti. Fantana si vatra fumeganda, gandite ca monument funerar pentru poetul Octavian Goga, nu au fost acceptate, in 1938, de catre vaduva scriitorului, scriu cei dela 2012en.ro
Nici fantana sau portalul menite sa comemoreze eroii din comuna sa natala, Pestisani, cazuti in primul razboi mondial, nu au intrunit consensul autoritatilor locale, in 1923. Propria exigenta a artistului in materie de desavarsire materiala l-a facut sa renunte el insusi la unele lucrari in aer liber de mari dimensiuni. In 1927, a abandonat proiectul unei “Pasari in vazduh” din otel inoxidabil, de 50 de metri inaltime, pentru vila lui Charles de Noailles de la Hyeeres, din sudul Frantei, nedorind sa accepte riscul unor deficiente in executarea lucrarii. 
In 1939, dificultatile tehnice l-au facut sa respinga ideea unei “Coloane Infinite”, de mari dimensiuni, din otel inoxidabil sudat, propusa spre executare de catre Societatea Budd de langa Philadelphia. Conform marturiei lui Isamu Noguchi, acest mod de lucru i-ar fi contrazis crezul. In 1949, o comanda pentru o versiune colosala, in otel inoxidabil, a “Cocosului”, venita din partea muzeului din Philadelphia, ramane neonorata. 
Perfectionismul artistului l-a impiedicat sa realizeze, in 1955, “Pasarea in vazduh” monumentala in fata cladirii Seagram din New York, precum si sculptura, proiectata in 1956, din fata cladirii UNESCO din Paris. Din varii motive, nici unul din proiectele sale arhitecturale de cladiri in forma de “Coloana Infinita” nu s-a realizat. Exegeza considera “Coloana Infinita”, o tema des intalnita in opera lui Brancusi, drept “cea mai radicala sculptura din istoria modernismului clasic”. 
Coloana Infinitului” nu s-a materializat insa in metal nici in Parcul Central din New York, sub forma unui bloc de locuinte, asa cum il visase Brancusi in 1926, si nici ca un zgarie-nori din otel inoxidabil, inalt de 400 de metri la Chicago (1939). Au ramas doar in stadiul de proiect “Coloana Infinita” pe care artistul intentiona s-o ridice in 1930 in capitala Romaniei, ca si coloana gigantica din otel inoxidabil slefuit, menita sa se ridice in 1956 pe malul lacului Michigan, ca “una din minunile lumii”.
Nu s-au elucidat nici pana in prezent cauzele care l-au impiedicat pe Brancusi sa realizeze in 1938 un alt proiect arhitectural al sau – “Templul Meditatiei”, din Indore, in India. Un lucru este cert: Brancusi a dus pana la capat un singur proiect de for public – ansamblul de la Targu-Jiu, cunoscut si admirat in intreaga lume. 
Ridicat in judetul natal al sculptorului, ansamblul este socotit una din realizarile sculpturale majore ale secolului XX, “singura sculptura a timpurilor moderne care poate fi comparata cu marile monumente ale Egiptului, ale Greciei sau ale Renasterii”.
Pe malul Jiului, in parcul orasului, se afla o masa rotunda din piatra, inconjurata de douasprezece scaune rotunde – “Masa Tacerii”. O alee marginita de treizeci de scaune patrate din piatra duce la “Poarta Sarutului”, facuta din piatra, incadrata de doua banci din piatra si aflata in apropierea intrarii in parc. 
Pornind pe Calea Eroilor, vizitatorul trece pe langa Biserica Sfintii Apostoli si apoi zareste silueta “Coloanei Infinite”, monumentala, facuta din fonta si otel. Frumusetea-i impresionanta ti se dezvaluie doar cand ii stai alaturi. Tema “Coloanei Infinite” l-a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit-o mai intai in lemn. 
Este o structura speciala care se deosebeste de coloanele clasice cu soclu si capitel, intrucat ea nu are nici inceput si nici sfarsit. Este alcatuita dintr-o succesiune nesfarsita de module identice (trunchiuri de piramida unite prin baza mare), cu semimodule la capete. In imaginile atelierelor din Impasse Ronsin, fotografiate de Brancusi intre 1917 si sfarsitul anilor 20, apar coloane din stejar sau plop, cu doua, trei, sase sau noua module, a caror inaltime variaza intre 1,3 si 7,17 metri. Cand Brancusi a vizitat pentru prima oara New-York-ul, in 1926, arhitectura orasului i-a dat senzatia unei “arte poetice noi si marete”.
L-a perceput ca pe atelierul sau la scara mare si a simtit nevoia imperioasa sa realizeze coloane avand dimensiuni cu adevarat ambitioase. Acest vis nutrit indelung l-a infaptuit doar in Gorjul sau natal. Dupa parerea artistului, “Coloana” de la Targu-Jiu a atins un caracter de perfectiune definitiv.
Brancusi a hotarit ca la Targu-Jiu o “Coloana Infinita” de mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor cazuti in razboi. A avut sansa sa primeasca acordul neconditionat al comanditarei. Aretia Tatarescu i-a acordat deplina libertate de actiune si l-a ajutat sa obtina sprijinul financiar necesar. Se cuvine relevat faptul ca initiativa Aretiei a fost sustinuta de sotul ei, Gheorghe Tatarescu, prim ministru in cabinetul liberal, in perioada 5 ianuarie 1934 – 28 decembrie 1937. 
Perioada in care s-a elaborat si realizat monumentul coincide in mare cu durata guvernarii liberale, o perioada de inflorire economica, prosperitate si creativitate. Brancusi a mai cerut si ca de toate aspectele tehnice ale realizarii monumentului sa se ocupe o persoana in care avea deplina incredere: Stefan Georgescu-Gorjan. Acest tanar era inginer-sef si adjunct al directorului la Atelierele Centrale Petrosani din cadrul Societatii “Petrosani”. Conducea biroul de proiectare, turnatoria si laboratoarele si cunostea foarte bine forta de munca de inalta calificare. Societatea “Petrosani” era o societate pe actiuni cu capital liberal, iar directorul general, inginerul Ioan Bujoiu, era un membru marcant al partidului liberal si ministru in cabinetul Tatarescu. 
La cererea premierului, societatea a fost de acord sa suporte costul executiei si montarii monumentului, precum si sa asigure personalul calificat. 
Conducerea societatii i-a dat mana libera inginerului Gorjan sa supravegheze intreaga operatie. Oare de ce i-a acordat Brancusi incredere lui Gorjan?
Acesta era fiul unui vechi prieten al sau din Gorj, care-l ajutase in tinerete. In 1902, ca absolvent de Belle-Arte, Brancusi realizase un bust in ghips al lui Ion Georgescu-Gorjan, in semn de afectiune. In decembrie 1934 si ianuarie 1935 Stefan l-a vizitat pe sculptor in atelierul sau parizian si au stat mult de “taina”, ca doi olteni… Sculptorul a constatat cu placere ca tanarul inginer imbina temeinica pregatire profesionala cu buna cunoastere a limbilor straine si cu aplecarea spre filosofie, istorie, literatura si arta. 
Tanarul inginer era constient de genialitatea sculptorului si a reusit sa-i intuiasca intentiile cu privire la “Coloana Infinita”. A oferit o solutie tehnica la problema pusa de construirea unei structuri din metal de mari dimensiuni: traga pe stalp, suprapunandu-se ca niste margele uriase, goale in interior,
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

constantin brancusi monument faptelor eroice targu-jiu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1736 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013504 (s)