News Flash:

Povestea celui mai batran stejar din sud-estul Europei, la umbra caruia s-a odihnit Stefan cel Mare

11 Noiembrie 2013
2419 Vizualizari | 0 Comentarii
Orasul sucevean Cajvana este celebru in Moldova pentru numarul mare de locuitori plecati la munca in strainatate si pentru casele impozante care au fost construite in ultimii ani. Adevaratul simbol al localitatii este insa un arbore. Stejarul secular din Cajvana, declarat de Academia Romana monument al naturii, cu o varsta estimata la peste 800 de ani, este cel mai batran arbore din sud-estul Europei. De stejar se leaga atat legenda intemeierii, dar si numele localitatii. Stejarul de la Cajvana are o istorie indelungata, care timp de sute de ani s-a transmis pe cale orala, din generatie in generatie. 
Legenda spune ca in anul 1476 insusi voievodul Stefan cel Mare, insotit de ostenii sai, ar fi poposit la umbra acestui arbore. Istoria stejarului din Cajvana ar fi insa mult mai veche. Din batrani se povesteste ca arborele ar data din timpul marii invazii tatare din anii 1241-1242. Toti localnicii din Cajvana ar fi fost ucisi de hoardele tatare, iar casele ar fi fost distruse din temelii. Oamenii au fost ingropati intr-o mare groapa comuna, la baza careia a fost plantat spre amintire un stejar. Acesta ar fi stejarul secular care si astazi strajuieste centrul orasulul Cajvana. „Legenda stejarului are mai multe etape. Intr-o prima faza se spune ca a fost rasadit de localnici ca sa-si aduca aminte de navalirile tatare. Apoi, o a doua etapa vizeaza venirea domnitorului Stefan cel Mare pe aceste meleaguri”, a explicat Gheorghe Pitu, profesor de istorie la Liceul Tehnologic din Cajvana, potrivit adevarul.ro.
Chiar si numele localitatii se pare ca are o legatura cu stejarul secular. Legenda spune localnicii l-au intampinat pe voievodul Stefan cel Mare cu un cas urias, care a fost foarte admirat de suita domnitorului. Se spune ca de la aceasta intamplare s-ar ivit si numele localitatii Cajvana, denumire stabilita chiar de voievod.
Un arbore cat patru camioane de lemne
Stejarul are o inaltime de 22,4 de metri si o circumferinta la inaltimea pieptului de 11,01 metri. Aceasta circumferinta corespunde unui diametru formal de 3,5 metri. Trunchiul impozant, cu o forma cvasi-cilindrica, se imparte in doua ramuri mari, care se inalta vertical si dezvolta o coroana relativ bogata. La o estimare a volumului de lemn, specialistii au stabilit o valoare totala de circa 85 de metri cubi, dintre care 35 de metri cubi pentru trunchiul propriu-zis, 39 de metri cubi pentru cele doua ramuri principale si 11 metri cubi pentru restul coroanei. Mai exact, tot lemnul rezultat din urma taierii arborelui ar incpatea in patru camioane cu capacitate medie. Pana in 2006, volumul total al arborelui era chiar de 95 de metri cubi, dar atunci o ramura care se extindea peste drumul judetean a fost taiata din motive de siguranta. Mai mult, in urma cu un secol, inainte de inceperea perioade de declin, volumul total al arborelui a fost estimat la 140 de metri cubi.
Monument al naturii, in declin
Academia Romana a declarat Stejarul din Cajvana monument al naturii in anul 1942. Cu o circumferinta de 11,01 metri, este cel mai mare din sud-estul Europei si al 13-lea dintre stejarii din intregul continent. In prezent, stejarul se afla in faza de declin, inceputa in urma cu mai bine de un secol. O examinare a trunchiului arata ca trei ramuri primare si mai multe ramuri secundare lipsesc. Ele au fost rupte in timpul unor furtuni sau ierni grele, ori au fost taiate de locuitori. In jurul anului 1970, stejarul a fost lovit de un trasnet, a luat foc si o parte a coroanei s-a prabusit. O cicatrice verticala de-a lungul celei mai mari ramuri sta marturie a acestui eveniment. Cresterea continua a traficului pe drumul judetean aflat la doar cativa metri de trunchiul arborelui, asfaltarea drumului in 1985, lucrare care a impus taierea unei radacini mari, lipsa de limitare a vitezei si tonajului vehiculelor grele in apropierea stejarului au accentuat foarte probabil declinul sau. „Desi procentajul ramurilor uscate din coroana depaseste 15 procente, starea de vegetatie a stejarului poate fi considerata inca satisfacatoare. Daca insa nu se vor lua foarte curand masuri de protectie si de limitare a traficului, starea sa s-ar putea deterior rapid”, avertizeaza Gheorghe Pitu, profesor de istorie la Liceul Tehnologic Cajvana.
Varsta stejarului, stabilita prin datare cu radio-carbon
Trunchiul stejarului are o cavitate foarte mare, in forma de clopot, care se inalta pana la aproape patru metri. In scorbura se poate patrunde insa doar printr-o intrare mica, suficienta doar pentru o persoana supla. Trei mostre din lemn recoltate din interiorul scorburii au fost pretratate prin metoda acid-baza-acid si datate cu radio-carbon. Doctor in chimie, profesorul universitar Adrian Patrut de la Universitatea Babes – Bolyai a realizat un studiu pentru a determina stiintific varsta stejarului. Una dintre cele trei mostre, prelevata din trunchiul stejarului, la o inaltime de 90 de centimetri de la sol, a fost datata ca avand varsta de 735 de ani. Din momentul germinarii, stejarul de la Cajvana a fost probabil un arbore solitar, care a crescut fara concurenta in imediata sa proximitate. Avand in vedere ca proba a fost prelevata de la 39 de centimetri de inima trunchiului, la cei 735 de ani au mai fost adaugati 75 de ani. Varsta determinata a stejarului de la Cajvana devine 810, cu o eroare de plus/minus 75 de ani. „Se poate afirma ca acest arbore multisecular dateaza aproximativ din anul 1200, mai exact din perioada anilor 1125-1275”, se arata in studiul realizat de prof.univ.dr. Adrian Patrut. Asadar, rezultatele datarii cu radio carbon nu exclud legendele locale potrivit carora stejarul din Cajvana ar data din timpul sangeroasei invazii tatare din 1241. „Stejarul era venerat de localnici si de asta nici nu a incercat nimeni sa-l taie. Este un reper pentru localitate. Noi credem ca stejarul are o varsta de 900 de ani, sau poate chiar mai mult, si ii dorim sa traiasca macar pana la o mie”, a spus Gheorghe Pitu. Langa stejar a fost amplasat un basorelief care ilustreaza scena in care isnusi voievodul Stefan cel Mare s-ar fi odihnit la umbra arborelui, dar si o pancarta care informeaza trecatorii ca stejarul este un monumet al naturii. Autoritatile local intentionaza sa includa stejarul secular din Cajvana intr-un circut turistic.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cajvana moldova academia romana stejarului
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1639 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013277 (s)