News Flash:

Povestea criptei secrete de la Adamclisi

6 Decembrie 2013
1973 Vizualizari | 0 Comentarii
Tropaeum Traiani a fost reconstituit in 1977, dupa unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat in ruine. In muzeul adapostit in interiorul acestuia se gasesc parti din monumentul original. Primele sapaturi au fost intreprinse incepand cu anul 1882 de catre Grigore Tocilescu. Monumentul, in varianta in care a fost reconstituit de catre arheologi, este alcatuit dintr-un soclu cilindric, care are la baza mai multe randuri de trepte circulare, iar la partea superioara un acoperis conic, cu solzi pe randuri concentrice de piatra, din mijlocul caruia se ridica suprastructura hexagonala. La partea superioara se afla trofeul bifacial, infatisand o armura cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se afla doua grupuri statuare care contin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Inaltimea monumentului impreuna cu trofeul este aproximativ egala cu diametrul bazei si anume circa 40 m. De jur imprejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni infatiseaza in basorelief scene de razboi. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu inaltimea de 1,48-1,49 m. Din cele 54 metope initiale, se mai pastreaza 48. Deasupra metopelor se afla o friza cu 26 de creneluri, din care s-au pastrat numai 23, sculptate si ele in basorelief, care alcatuiesc coronamentul nucleului circular.
Tropaeum Traiani
Ansamblul, din care facea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai carui pereti se aflau inscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldati romani cazuti probabil in lupta de la Adamclisi si, de asemenea, un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, in care se pare ca a fost inmormantat comandantul (praefectus castrorum), care, cu pretul vietii sale, a decis victoria din anul 102. La 2 km vest de monumentul triumfal a fost intemeiata de Traian cetatea romana Tropaeum Traiani, care este mentionata in inscriptii pentru prima data ca municipiu in anul 170. Dar aceasta nu e totul, sub ruinele monumentului au stat ascunse, pentru milenii, osemintele unor martiri in numele crestinismului. Secole la rand, moastele sfintilor de la Adamclisi s-au aflat intr-o cripta secreta sub cea mai importanta bazilica descoperita la Tropaeum Traiani. Nimeni nu a stiut de ele. Nici macar arheologii echipei lui Grigore Tocilescu. Ei au efectuat primele sapaturi in perimetrul respectiv, au descoperit bazilica, dar nu si cripta in care se aflau moastele. Sapaturile lor insa au afectat grav cripta, iar apa prelinsa din ploi si zapezi a sters pentru totdeauna numele celor cinci sfinti scrise cu vopsea pe unul din pereti. Senzationala descoperire a fost descrisa si publicata intr-un studiu, de catre Ion Barnea, intr-un numar al revistei „Pontica” din 1978. Retinem din acest document, pe langa multe amanunte interesante, si faptul ca in decursul veacurilor cripta a fost profanata, iar sfintele moaste – imprastiate pe jos. Sapaturile arheologice la Tropaeum Traiani au fost incepute inainte de anul 1900, iar celebra de acum bazilica „A”, pe care Grigore Tocilescu a denumit-o „forensis”, iar Vasile Parvan „simpla”, a fost descoperita la mica distanta de strada principala a cetatii Tropaeum. Bazilica propriu-zisa este orientata spre est, este bine proportionata, are trei nave si un nathex, iar ca dimensiuni 30 m/17,60 m, fara absida. Constructia a fost ridicata din ziduri groase de circa 1 m, din pietre cioplite neregulat, care sunt legate cu mortar amestecat cu caramida sfaramata. Ceea ce se mai pastreaza astazi este doar o mica parte din acest zid, putin ridicat peste nivelul pardoselii.
O cripta secreta in care se cobora pe o scara de lemn
Marea descoperire insa avea sa fie facuta de celebrul profesor Ion Barnea, in timpul sapaturilor de verificare executate intre 1971-1973. Iata ce spunea in legatura cu aceasta profesorul Ion Barnea in studiul intitulat „Bazilica simpla (A) de la Tropaeum Traiani”, pe care l-a publicat in 1978, in revista „Pontica”: „In urma sapaturilor de verificare, s-a constatat ca bazilica avea cripta si atrium. Cripta situata sub paviment, la extremitatea de est a navei mediane, se prezenta ca o incapere dreptunghiulara (2,70 m/2,30 m), inalta de 2,50 m, acoperita de o bolta semicilindrica, orientata E-V, prabusita in intregime… Accesul in cripta se facea printr-un coridor in panta, lung de 4,20 m si larg de 1,15 m, marginit de pereti grosi de circa 0,70 m, situat la mijlocul laturii de vest a incaperii. In coridor se afla cel mai probabil o scara de lemn, deoarece nu s-a gasit niciun rest de trepte de piatra, marmura sau caramida”. Cu emotie, arheologii au patruns in interiorul criptei, ai carei pereti erau acoperiti cu un strat de tencuiala roz, gros de cca 1 cm. „Pe peretele de est, la mijloc, se observa un chenar dreptunghiular, lung de 0,79 m si inalt de 0,64 m, in care, ca intr-un caiet de dictando, se afla sase intervale inguste, late de cate 4 cm, si sase lungi de cate 7 cm, toate incizate in tencuiala umeda. In intervalele largi fusese pictata cu vopsea galben-verzuie o inscriptie in limba greaca, ce n-a putut fi reconstituita, deoarece in momentul descoperirii abia se mai distingeau din text urmele foarte slabe a doua-trei litere… Sub stratul gros de daramaturi, pe pavimentul din care nu s-au pastrat decat cateva caramizi… zaceau imprastiate resturile a cinci schelete omenesti, fara nicio urma de sicriu sau obiect de inventar, cu exceptia unui mic cui de arama de la vreun cosciug sau cutie de lemn pentru moaste, totul aratand ca cripta fusese profanata inainte de daramarea boltii. Scheletele apartin probabil unor martiri ale caror nume nu le cunoastem, deoarece, cu toate incercarile facute, din textul inscriptiei nu s-a putut recupera nimic, iar Martirologiile sau alte izvoare literare nu stim sa faca vreo mentiune despre existenta unor martiri crestini la Tropaeum sau despre transferarea mai tarzie a unor relicve sfinte in aceasta cetate. Recent, s-a emis ipoteza ca moastele Sfantului Ciril de Axiopolis au fost transportate la Tropaeum, oras care ar fi luat numele acestui martir, dar deocamdata nu exista nicio dovada in acest sens”, spunea Ion Barnea.
Inca nu se cunoaste povestea
Sapaturile si cercetarile arheologilor au dus la concluzia ca aceasta bazilica a fost inaltata in jurul anului 500, peste daramaturile nivelate ale unor constructii din secolele II-IV si peste pavajul unei strazi din secolul IV, pe locul acesteia neexistand niciun lat lacas de cult anterior. Toate acestea demonstreaza ca in perioada ridicarii bazilicii crestinismul isi consolidase bine pozitia in zona. Cripta apartine bazilicii de la inceput. O dovedesc atat tehnica de constructie, cat si dimensiunile ei care arata ca inca de la inceput se stia care anume relicve de martiri crestini vor fi aduse si depuse inauntrul ei. S-a mai constatat ca in cursul secolului al VI-lea, bazilica a fost refacuta, din aceasta perioada datand o baza de colonita de marmura alba, care, probabil, provine chiar de la masa altarului. Anii au trecut, cercetarile au continuat la Adamclisi, dar despre existenta acestor sfinti nu s-a mai scris nimic. A fost o perioada in care se zvonea despre ramasitele lor ca in momentul descoperirii, din cauza contactului cu aerul, s-ar fi sfaramat complet. Dupa mai bine de un mileniu de la data la care crestinii acelor locuri au depus in cripta de sub biserica lor moastele celor cinci sfinti, probabil pentru a le ocroti cetatea de boli si necazuri, putinii turisti care mai viziteaza astazi cetatea de la Adamclisi nu cunosc aceasta poveste.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

tropaeum traiani vechiului monument ruine adamclisi
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1643 (s) | 23 queries | Mysql time :0.025674 (s)