News Flash:

Povestea de dragoste dintre Marc Antoniu si Cleopatra

1 Decembrie 2013
6422 Vizualizari | 0 Comentarii
Era pe vremea cand Antoniu se pregatea de razboi cu partii. Trimisese pe Dellius la Cleopatra cu porunca sa vie in fata lui, in Cilicia si sa se apere deinvinuirea ca a dat bani si ajutoare lui Cassius in razboiul civil. Dellius, cum vazu frumusetea ei si intelese vraja vicleana a vorbei sale, pricepu iute ca o asemenea femeie n-avea de ce se teme de Antoniu. Dimpotriva. Presimti ce mare avea sa-i fie puterea si trecu de partea ei. O sfatui pe egipteanca sa mearga in Cilicia fara sfiala, impodobita ca Hera in povestirile lui Homer, cand s-a dus sa-l adoarma pe Zeus, caci nu-i pe lume om mai bun si mai placut ca Antoniu. O convinse si o convinse usor. Doar fusese iubita in tinerete de Caesar si de feciorul lui Pompei si ce era Antoniu, gandea ea, pe langa oamenii aceia. Si pe atunci, dansa era o copila nevinovata. Ce stia ea de afaceri si de intrigi! Pe cand acum!… Acum era in floarea frumusetii, i se luminase mintea si cunostea oamenii. De aceea porni plina de incredere.
Ce mai daruri, ce de banet, ce podoabe frumoase ducea cu sine. Se vedea ca pleaca dintr-o tara bogata si mandra ca in povesti. Dar aducea, mai ales, cu sine farmecul si faima frumusetii sale. Curgeau scrisori peste scrisori de la Antoniu si prietenii lui sa vina grabnic. Dar ea asa radea si-si batea joc, incat plutea in sus pe apa Cydnusului pe o corabioara cu prora aurita, cu vantrelelc de purpura desfasurate; lopetile cu manerele de argint se miscau in cadenta, dupa ritmul armonios al sunetelor de flaut, alaute si fluier. Ca Venus de Inimoasa si gatita, dansa statea tolanita sub un baldachin cusut cu aur. Doi copii, ca doi ingeri ai iubirii, stateau unul de o parte si unul de alta si-i laceau vant cu evantaiele. Imprejuru-i avea roabe frumoase, imbracate ca zanele izvoarelor si padurilor: unele la carma, altele la lunii. Fel de fel de miresme imbatatoare se ridicau din corabioara, pluteau in nourasi subtiri si imbalsamau tarmurile. Pe un mal si pe altul mergea lume dupa lume vrajita de atata frumusete si bogatie. Se auzise ca vine si tot mai multe si mai dese cete pogorau din oras sa o priveasca, pana ce ramasese pe scaunul de judecata doar Antoniu singur. Pe buzele tuturor zbura vorba ca spre norocul Asiei soseste Venus sa praznuiasca tainele sarbatorii bahice cu Dionysos, potrivit istoriiregasite.
Trimise Antoniu s-o pofteasca la masa. Ea pretinse ca el sa vina la dansa. Antoniu primi; dorea sa se arate impaciuitor si prietenos. Cine poate spune ce bogatii vazu el acolo si cu ce gust ales erau potrivite toate! Dar aceea de care nu te puteai satura privind era multimea de lumini. Ca erau mii si mii de lumanari, straluceau din toate partile, asezate cu maiestrie si inchipuind fel de fel de patratele si cercuri. Rareori le-a fost dat oamenilor sa vada o minune ca aceea.
A doua zi o pofti el la masa. Voia s-o intreaca prin lux si eleganta. Dar de unde! Biruit, incepu sa rada singur de podoabele sale saracacioase si fara gust. Antoniu glumea; Cleopatra se uita la el si intelese ca nu-i decat un soldat si un mojic necioplit, ii raspunse cu glume in felul lui si prinse a se purta cu el mai libera si mai increzatoare in farmecele sale. Caci, numai privita, Cleopatra nu era o frumusete rupta din soare. Dar te lega si-ti lasa rana nevindecata in inima elocventa chipului ei, o dragalasenie de nespus in cuvinte si miscari. Glasul ei dulce si melodios te incanta. Ca o lira mullicorda isi mladia limba dupa graiul ce-1 rostea; cu putine neamuri numai avea nevoie de talmaci. Ea dadea raspuns in limba fiecaruia: etiopienilor, trogloditilor, evreilor, arabilor, sirienilor, mezilor si persilor. Se credea ca stia si alte limbi, pe cand regii de dinaintea ei nu stiau macar egipteana, iar altii uitasera si macedoneana.
Asa si Antoniu. Prins in mrejele dragostei si uita de toate. La Roma, Fulvia, sotia lui, se lupta cu Octavian pentru a-i apara interesele, in Mesopotamia, generalii parti adunau oaste, isi alesesera capetenie pe Labienus si stateau gata de navala in Siria. Ce-i pasa lui Antoniu. El merse cu regina in Alexandria. Acolo, ca un scolar in vacanta, isi risipea in petreceri si glume vremea, vremea, lucrul cel mai de pret, cum zice si Antiphou. Facusera o societate, Viata inimitabila si dadeau in fiecare zi banchete pentru care se cheltuiau averi intregi.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

antoniu razboi dellius cleopatra caesar pompei dragostei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1288 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013819 (s)