News Flash:

Povestea lui Augustin Maior clujeanul care a pus bazele telefoniei moderne

30 Ianuarie 2014
1025 Vizualizari | 0 Comentarii
Augustin Marior se numara printre profesorii si inventatorii cei mai de seama care au activat in cea mai mare universitate din Ardeal, Babes-Bolyai. Povestea vietii lui este redata pe larg in paginile istoriei universitatii, la capitolul dedicat profesorilor de la Facultatea de Fizica. El este cunoscut pentru faptul ca a pus bazele telefoniei moderne. Experimentul pe care l-a facut in 1906, pe cand era inginer la Statia Experimentala a Postelor din Budapesta avea sa-l faca celebru in toata lumea. Astfel, el a reusit sa transmita simultan, pe o singura linie telefonica de 15 km, 5 convorbiri fara ca semnalele sa interfereze. Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate in 1907 in revista „Elektrotechnische Zeitschrift” si apoi, in 1914, in lucrarea „The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission” publicata in revista “The Electrician”. 

Vezi si Cei mai cunoscuti inventatori din lume
Lucrarea lui, prezentata de un laureat Nobel
 
Augustin Maior a fondat Scoala de Fizica Teoretica de la Universitatea din Cluj, mentinand un contact permanent cu marile idei ale timpului si avand contributii remarcabile in domeniile aflate in dezvoltare in Europa. Aceste contributii au fost pe deplin recunoscute in anul 1950, cand laureatul Premiului Nobel M.Louis de Broglie a prezentat la Academia din Paris lucrarea lui Augustin Maior intitulata „Campurile gravitationale si magnetismul”. Acesta a fost unul dintre ultimele evenimente fericite din viata zbuciumata a lui Augustin Maior de dupa 1947, scrie adevarul.ro.
Nascut la Reghin, stabilit la Cluj 
S-a nascut la Reghin la 12 august 1882, fiind unul dintre cei cinci copii ai Terezei si ai lui Gheorghe (invatator). A urmat primii ani de educatie scolara la Reghin, in limba germana: gradinita, scoala primara si secundara, Liceul Evanghelic German. Apoi a frecventat cursurile Liceului Piarist din Targu Mures si ale Liceului Catolic din Budapesta, demonstrand, pe langa usurinta de insusire a limbilor straine, si aptitudini dosebite in domeniul fizicii si matematicii. A promovat examenul de Bacalaureat in anul 1900 dupa care, pana in 1904, a urmat cursurile Facultatii de Mecanica a Institutului Politehnic din Budapesta. In decusul anului 1905 a frecventat o serie de cursuri postuniversitare la universitatii renumite din Viena, München si Göttingen, audiind mari personalitati stiintifice ale vremii, ca D. Hilbert, H. Minkowski, F. Klein, C. Rünge, E. Riecke, L. Prandtl, E. Wiechert sau mai tinerii M. Born, L. Debyeand si M. von Laue. 

Vezi si Gogu Constantinescu, cel mai mare inventator roman
In 1919, profesor titular la Universitatea din Cluj   
Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu Romania, Augustin Maior isi pune experienta sa la dispozitia autoritatilor romane, devenind director general al Postelor, Telegrafelor si Telefoanelor din Transilvania si Banat. Aproape simultan, in iulie 1919, este numit profesor titular la Universitatea din Cluj si apoi director al Institutului de Fizica Teoretica si Tehnologica al Facultatii de Stiinte. In perioada 1929-1946 a fost si Decan al facultatii. A predat studentilor sai cursuri continand multe idei moderne, cum sunt cele de „Electricitate si Magnetism” sau de „Acustica si optica”pe care le-a si publicat in diverse editii. 
I-a semnat lucrarea de licenta a “parintelui rachetei”  
Augustin Maior s-a dovedit a fi si un vizionar. In 1923 el ii aproba lui Hermann Oberth sa-si sustina lucrarea  de licenta la Universitatea din Cluj, dupa ce aceasta fusese respinsa la Universitatea din Heidelberg. El si-a pus semnatura pe diploma  celui care, mai tarziu, va fi unanim recunoscut drept parintele rachetei interplanetare moderne. Augustin Maior a murit la Cluj in 1963. 
Membru post-mortem al Academiei Romane 
In semn de recunoastere (chiar daca tardiva) a contributiei la dezvoltarea invatamantului modern si a cercetarii in fizica, Consiliul Profesoral al Facultatii de Fizica a Universitatii din Cluj a hotarat, in luna martie 1995, ca unul din amfiteatrele sale sa fie denumit „Amfiteatrul Augustin Maior”. 
In semn de recunoastere a activitatii sale Academia Romana a hotarit, in cursul anului 2012, alegerea fizicianului, pedagogului si inventatorului Augustin Maior ca membru post-mortem. Tot ca un act de recunostinta si respect, fostei Scoli Generale nr.5 din Reghin, scoala la care si-a inceput educatia, i s-a acordat la 21 martie 1994 numele de Gimnaziul de Stat „Augustin Maior”. La 7 iulie 2004 pe casa din Str. Octavian Goga nr. 9 din Cluj-Napoca se pune de catre Primaria Municipiului Cluj-Napoca o placa memoriala. Colegul Tehnic de Comunicatii din Cluj-Napoca ii poarta de asemenea numele. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

augustin marior inventatorii ardeal babes-bolyai telefoniei moderne
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1297 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012744 (s)