News Flash:

Povestea lui Dimitrie Bolintineanu

22 Ianuarie 2014
1300 Vizualizari | 0 Comentarii
Dimitrie Bolintineanu (n. 1819 [sau 1825 dupa alte surse], Bolintin-Vale — d. 20 august 1872, Bucuresti) a fost un poet roman, om politic, diplomat, participant la Revolutia de la 1848.
Dimitrie Bolintineanu era macedonean aroman de origine, parintele lui, Ienache Cosmad, a venit in tara din Ohrida. In putini ani ai tatalui sau, Ienache, acesta isi facu in Valahia o situatie acceptabila. Arendas, mic proprietar, apoi subprefect, cu resedinta la Bolintin, sat aproape de Bucuresti, el nu apuca sa-i lase celui de al doilea nascut, Dimitrie, o avere care sa-l scuteasca de griji.
Orfan de ambii parinti inca din 1831, tanarul a fost crescut de rude mai avute. Se sustine de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe functionaresti. In 1841 era copist la Secretariatul de Stat, in 1843 - secretar la departamentul ”pricinilor suditesti”. Printr-un misterios concurs de imprejurari, e ridicat, in 1844, la rangul de pitar. Faptul ca publicase in 1842 admirabila poema ”O fata tanara pe patul mortii”, prezentata elogios de Ion Heliade Radulescu (si invocata mai tarziu de Mihai Eminescu in Epigonii), a jucat, probabil, un rol decisiv. Poemul ”O fata tanara pe patul mortii” era o imitatie dupa ”La jeune captive” (”Tanara prizoniera”), de André Chénier, si a fost publicat in ”Curierul de ambe sexe”.

Vezi si Din cugetarile lui Vasile Alecsandri 
Stabilindu-se peste cativa ani in Bucuresti, viitorul poet urmeaza cursurile Colegiului Sfantul Sava. Debuteaza in literatura cu poezia O fata tanara pe patul mortii, publicata de I.H. Radulescu in Curierul de ambe sexe; poezia este scrisa in spiritul epocii, evocand moartea timpurie a iubitei, cu multe accente melodramatice.
Pleaca la studii in strainatate in anul 1845, la Paris, avand o bursa oferita de Societatea literara. Apare, la Bucuresti, primul volum de versuri, Colectie din poeziile domnului D. Bolintineanu, cuprinzand elegii, balade istorice si balada fantastica Mihnea si baba.
In anul 1848 editeaza revista Poporul suveran, ”gazeta politica si literara”, la care colaboreaza Nicolae Balcescu si Cezar Bolliac, articolele publicate aici pregatesc atmosfera revolutionara a momentului. Intrucat revolutia burghezo-democratica a fost infranta, Bolintineanu este silit sa paraseasca tara impreuna cu alti conducatori ai miscarii si se stabileste la Paris, unde va participa la activitatile politice si culturale ale exilului.
Trei ani mai tarziu poetul paraseste Parisul indreptandu-se spre casa, dar nu i se permite intrarea in tara; calatoreste prin Bulgaria, prin Constantinopol, Palestina, Egipt si Macedonia, scriind mai tarziu un memorial de calatorie de tinuta romantica.
Pentru a se intretine, incepe sa publice seria de ”vieti” romantate ale unor personalitati istorice: Viata lui Vlad Tepes si Mircea Voda cel Batran, Viata lui Stefan Voda cel Mare, Viata lui Mihai Viteazul.
La fel ca alti pasoptisti, tanarul nu se trudi prea mult sa intre in gratiile principelui. Inima il tragea mai curand spre lumea care ”va sa vina”. Cooptat in Fratia si in Asociatia literara, a adoptat rapid mentalitatea de carbonar.

Vezi si Garabet Ibraileanu – Portretul femeii ideale 
In acel timp se formase in Bucuresti Asociatia literara, sprijinita de fratii Alexandru si Stefan Golescu care il trimisera pe la sfarsitul anului 1845 pe Bolintineanu la Paris. Plecat la Paris in 1845, cu o bursa din partea Asociatiei literare, audiaza si el cursurile lui Jules Michelet, Edgar Quinet si Adam Mickiewicz. Nu traieste decat pentru Revolutia pe care o presimte. Cand aceasta izbucni la Paris, in februarie 1848, tinerii studiosi hotarara sa se intoarca in tara. Conjuratii ii dadura un rol de prim-ordin, acela de a stabili contacte cu revolutionarii din Bucovina, ceea ce poetul nu putu sa faca. Aga politiei, Ion Manu, il ”mirosise” si, refuzandu-i pasaportul pentru Moldova, il amenintase cu un arest la ”manastire”. Ar fi avut, poate, parte de el, daca nu izbucnea revolutia...
Pe la 1855 domnul Grigore Ghica i-a oferit o catedra de literatura romana la Iasi, dar Poarta nu i-a permis intrarea in tara, iar atunci a facut calatorii prin Palestina, Egipt, Siria, Macedonia, descriindu-le toate in publicatiuni diverse, care cuprind adesea pagini pline de interes si scrise cu multa caldura.
Intorcandu-se in tara la 1859, intra in politica si deveni ministru de externe, culte si instructiune publica. Prin staruintele lui, ale lui Costache Negri si ale lui V. A. Urechia, sunt infiintate primele scoli la romanii macedoneni.

Vezi si Eminescu despre conduita romanului modern 
In prima jumatate a anului 1870, Dimitrie Bolintineanu calatoreste la Paris. I se reediteaza cateva dintre biografiile istorice. Tipareste culegerea de satire Menadele si volumul de poezii Plangerile Romaniei. Colaboreaza, pana in aprile, la Romanul, lui C. A. Rosetti. Grav bolnav, e silit sa-si intrerupa munca. In 1871, boala lui Bolintineanu se agraveaza. Poetul este sarac. Pensia pe care o primea intra in buzunarele creditorilor. Oficialitatea refuza sa-i acorde ajutor. In aprilie este organizata, din initiativa lui George Sion, o loterie cu obiecte personale ale lui Bolintineanu. La 28 aprilie are loc un spectacol la Teatrul National din Bucuresti, in beneficiul fostului membru al Comisiei teatrale. La 25 iunie, un grup de deputati (printre care si Cezar Bolliac) propune Camerei votarea unei recompense nationale ”pentru bunul nostru poet Dimitrie Bolintineanu, carele se afla lipsit de existenta de toate zilele”. Trimisa spre studiu la sectiuni, propunerea a ramas ingropata in dosare. Poetul este internat la Spitalul Pantelimon. In condica de inregistrare a bolnavilor a fost notat: ”Dimitrie Bolintineanu, fost ministru de Culte, intrat fara haine”. 1872 In martie are loc tragerea loteriei initiate in 1871 de George Sion. Cartile lui Bolintineanu au fost castigate de V. Alecsandri, dulapul bibliotecii – de C. Negri, iar celelalte mobile – de catre Catinca Bals. Alecsandri si Negri au cerut ca obiectele ce le reveneau lor sa ramana in continuare ale lui Bolintineanu.
In dimineata zilei de 20 august, acesta inceteaza din viata in spital. Este inmormantat la Bolintinul din Vale.
Bibliografie (surse):
G. Popescu, Dimitrie Bolintineanu, viata si operile sale, 1876;
I. Roman, Dimitrie Bolintineanu, 1962;
www.autorii.com. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

dimitrie bolintineanu bolintin-vale poet roman om politic diplomat
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1489 (s) | 23 queries | Mysql time :0.018864 (s)