News Flash:

Povestea lui Miron Barnovschi, primul domnitor martir al romanilor

17 Ianuarie 2014
2621 Vizualizari | 0 Comentarii
Atunci cand ne gandim la Iasi, ca valoare istorica si culturala, socotim ca inceputul transformarilor a pornit de la Vasile Lupu. Atunci cand ne gandim la primul martir al neamului, de vita nobila - ne vine in minte numele lui Constantin Brancoveanu. Si, totusi, inainte de Vasile Lupu a inflorit Iasul. La fel, altcineva, inainte de Brancoveanu, a primit cununa martirajului. In ambele cazuri, cel la care facem referire este Miron Barnovschi. Cunoscut, mai mult, pentru biserica ce-i poarta astazi numele. Fara a se sti, insa, cate alte monumente de cult a cladit si cat de mult a zidit la temelia Iasului, a Moldovei si a epocii careia a apartinut.
In timpul lui Miron Barnovschi Movila (ianuarie 1626-iulie 1629 si aprilie-iulie 1633), Iasul a devenit capitala in sensul deplin al cuvantului. Domnitorul a fost primul care a adus Moldovei o deschidere europeana, prin inrudirea sa cu mari familii boieresti din Polonia si Austria, dar si prin legatura de prietenie si de familie cu mitropolitul Petru Movila al Kievului. In perioada lui Barnovschi a fost redactat si adoptat primul cod de legi, in sens de constitutie. Au fost date legi cu privire la scaderea darilor, starea breslelor si a meseriasilor, dar si alte reforme cu caracter juridic.
Vezi si Cand a inceput domnia lui Constantin Brancoveanu 

Sinod pentru apararea credintei
Miron Barnovschi s-a ingrijit neincetat de viata spirituala a moldovenilor, dar si de etica preotilor si a calugarilor. In egala masura, a protejat lacasurile de cult in fata abuzurilor functionarilor de stat, dar a tinut in frau si clerul, caruia nu i-a permis sa se indeparteze de canoanele Bisericii Ortodoxe. In acest context, in toamna anului 1626, s-a intrunit primul sinod la Iasi - in calitate de resedinta mitropolitana. De asemenea, a fost primul sinod convocat de carte un domnitor si nu de autoritatea ecleziala. Deciziile luate aici au fost sub influenta marilor carturari Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei, si Varlaam, viitor mitropolit. S-a stabilit faptul ca un calugar nu avea drept la proprietate privata, la afaceri personale sau la plimbari inutile. In plus, s-a interzis ca in manastiri sa fie gazduite femei si a fost data o hotarare cu privire la situatia crestinilor catolici din Principatul Transilvaniei, care migrau in Moldova. Acestora nu le era permis sa se aseze in sate romanesti ortodoxe sau in preajma manastirilor, fiind considerati un adevarat pericol pentru ortodoxia moldovenilor. In ciuda tuturor legilor dure stabilite in sinod, acestea au fost aprobate si respectate, iar rezultatele nu au intarziat sa apara.
Ctitor de cultura si de asezaminte bisericesti
Marile realizari culturale ale Iasului sunt atribuite, asa cum am mai spus, lui Vasile Lupu. Motivul il reprezinta concretizarea unor reusite in timpul domnitorului. Cu toate acestea, nu trebuie uitat cel de la care au pornit ideile, care a inceput munca si n-a mai avut, din pacate, ragazul de a culege roadele. In timpul sau, Miron Barnovschi l-a trimis de doua ori pe ieromonahul Varlaam de la Secu, viitorul mitropolit al Moldovei, in Rusia. Prin intermediul lui a cerut cumpararea de icoane si carti si chiar a dorit achizitionarea unei tipografii.  Inca de atunci, Varlaam a inceput lucrul la Cazania sa, monument de limba si cultura romaneasca. Pentru ca de atunci s-a dorit punerea limbii romane pe un piedestal al culturii.
Miron Barnovschi este si ctitor al mai multor lacase de inchinare. A ctitorit Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Iasi - care astazi ii poarta numele, Manastirea Barnova, Manastirea Hangu de pe Valea Bistritei si a contribuit la constructia Bisericii Stavropighiei din Liov. A finalizat construirea Manasirii Dragomirna si, de asemenea, a inceput construirea Bisericii „Sfantul Ioan“ din Iasi.
Lucrarile domnitorului sunt primele ctitorii iesene care au creat un nou stil arhitectonic. Un stil care va influenta urmatoarele doua secole. Un stil care a influentat si modul in care a fost construita biserica Manastirii „Sf. Trei Ierarhi“. Pana si cronicarul Miron Costin vorbeste despre puterea neobisnuita a domnitorului de a zidi atatea biserici in doar trei ani - munca de zeci de ani a altor domni.
Ctitoriile lui Barnovschi nu au insemnat doar munca in folosul comunitatii. Nu au insemnat doar ziduri goale, ci au fost rodul vietii sale evlavioase. El este amintit ca fiind un om care iubea rugaciunea. In multe nopti, domnitorul era vazut ingenunchiat in fata sfintelor icoane. Iar de la credinta sa nu s-a dezis nici in clipa mortii, scrie ziarullumina.ro.
Constantin Brancoveanu, reperul domnitorului martir, a trecut la Domnul in anul 1714. Insa, cu mai bine de 80 de ani in urma, Miron Barnovschi isi dadea ultima suflare, cu credinta nestramutata in Hristos Dumnezeul nostru si in viata vesnica. Acest lucru, dupa ce fusese intemnitat tot la Edikule, ca si Brancoveanu mai tarziu.
In urma unui conflict cu Imperiul Otoman, Barnovschi a renuntat la tron, in anul 1629. Motivul de baza a fost refuzarea cererii marelui vizir de a adauga la plata tributului un bacsis de 20.000 de galbeni. Domnitorul s-a retras la mosia sa din Polonia. Tara l-a rechemat, insa, pe Miron Barnovschi si l-a reales in functie. Iar el a acceptat, lasand in urma un trai comod si imbelsugat si o viata sigura, intr-o tara ce-i devenise a doua casa. A lasat toate pentru a-si sluji poporul, fara sa se teama de consecinte. Fara a cere macar socoteala celor care l-au vandut la sfarsitul primei domnii.
Pentru a obtine recunoasterea Inaltei Porti, acesta a hotarat sa mearga personal la Constantinopol. Drumul a inceput la 3 mai 1633 si a durat pana la 20 iunie. Desi a fost avertizat de Matei Basarab, domnul Tarii Romanesti, de faptul ca Vasile Lupu i-a pus la cale pieirea, Barnovschi si-a continuat pasii spre Istanbul.
Misterul mormantului
Pentru cateva zile a fost arestat si, in acest timp, si-a scris testamentul. La 2 iulie 1633 a fost decapitat, deoarece a refuzat ca, in fata Sultanului Murad al IV-lea, sa se lepede de ortodoxie si sa treaca la islam. Pedeapsa a continuat pana dincolo de moarte, ultima dorinta fiindu-i refuzata. Domnitorul a vrut ca trupul sa-i fie ingropat la Manastirea Dragomirna. Cu toate acestea, el a fost inmormantat, pentru inceput, in cimitirul Patriarhiei din Constantinopol. Apoi, Vasile Lupu a dorit sa indrepte macar o frantura din raul pe care il facuse, motiv pentru care i-a adus osemintele in tara. Undeva, firul se rupe, intrucat locul mormantului sau a ramas necunoscut. Cu toate acestea, Dumnezeu a demonstrat, inca o data, ca nu tine lumina ascunsa sub obroc. Sapaturi facute la Biserica Barnovschi, in 1996, au scos la iveala, din pardoseala bisericii, un mormant. Un mormant considerat a-i apartine marelui domnitor.
Miron Baranovschi s-a intors acasa. La fel de smerit precum a fost in timpul scurtei sale vieti. Aproape necunoscut noua, celor ce traim in mostenirea lui. E trist sa luptam pentru viitor si pentru marirea de a fi, candva, Capitala Culturala Europeana, fara sa ne cunoastem trecutul. Fara sa multumim celor care s-au jertfit, cu dragoste, cu sange si credinta pentru a consolida temelia unui oras si a unei tari.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

iasi vita nobila constantin brancoveanu miron barnovschi moldovei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1642 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018819 (s)