News Flash:

Povestea sirenelor

30 Ianuarie 2014
4083 Vizualizari | 0 Comentarii
Numele legendarelor creaturi marine al caror cantec fascina pe oricine il auzea. Nimfe ale marii, acestea erau considerate uneori fiicele lui Forcus, alteori ale lui Aheloos si ale Steropei; in alte versiuni apar drept fiicele Terpsihorei, Melpomenei sau Caliopei, datorita virtutilor lor muzicale care le apropiau de muze; in sfarsit, alte traditii le considera fiicele Pamantului, Geea. Numele si numarul lor variaza si ele in izvoare: unele mentioneaza doua, numite Aglaofeme si Telxiepia, in timp ce in altele apar trei: Pisinoe, Aglaope si Telxiepia sau Partenope, Ligeea si Leucosia. Se credea ca locuiesc pe o insula din Marea Mediterana, plasata de Homer in apropierea coastelor sud-vestice ale Italiei, intre Eea si stanca Scilei; poetii latini o situau in schimb langa coastele Campaniei.

Vezi si Fantana Tineretii, o legenda a evului mediu
Sirenele sunt legate de doua episoade mitologice celebre. Atunci cand Ulise a ajuns, pe mare, in apropierea insulei lor, sirenele au incercat din rasputeri sa-i atraga pe el si pe insotitorii lui cu cantecul lor; Ulise le infundase insa cu ceara urechile matelotilor, ca sa nu auda, iar el s-a legat de catargul mare al corabiei, ca sa nu se poata misca: au ramas asa pana cand au iesit din zona in care cantecul sirenelor putea fi auzit.
Sirenele sunt prezente si in povestea argonautilor. Printre eroii si personajele mitice care faceau parte din echipajul corabiei Argo se afla si Orfeu: cand au vazut corabia apropiindu-se, sirenele si-au inceput cantecul, dar au fost lesne depasite de arta lui Orfeu; pentru ca le fusese ursit sa traiasca numai atata vreme cat nimeni nu putea trece de ele fara sa fie miscat de muzica lor, acestea, invinse, s-au aruncat in mare, unde au fost transformate in stanci.
Alte traditii legau sirenele de lumea de dincolo si de regina infernului, Persefona: aveau misiunea de a fermeca prin cantecul lor sufletele mortilor — ale tuturor mortilor, nu numai ale marinarilor – si de a le aduce in fata Persefonei, indulcindu-le cu muzica lor momentul trecerii pe taramul celalalt. Se mai spunea ca ele plang sufletele mortilor si pe regina Hadesului, Persefona; imaginea lor este prezenta din timpuri stravechi in arta funerara.
sursa: Anna Ferrari,  Dictionar de mitologie greaca si romana, Ed. Polirom, Iasi, 2003
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

creaturi marine nimfe forcus aheloos steropei fiicele terpsihorei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1673 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013126 (s)