News Flash:

Povestile forturilor de aparare construite cu o avere si lasate in paragina

24 Ianuarie 2014
3101 Vizualizari | 0 Comentarii
Intre 1866 si 1882. pe fondul tensionarii situatiei internationale in Europa si a crizelor in relatiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, apar o serie de studii care subliniaza importanta fortificarii tarii si enunta principiile sistemului defensiv ce trebuia adecvat configuratiei granitelor si reliefului frontierelor Romaniei. Carol I, conducatorul Romaniei de atunci dispune construirea unui inel de fortificatii, compus din 18 forturi si alte 18 baterii, dispuse circular, pe 70 de kilometri.
La sosirea sa in capitala Romaniei, generalul belgian Henri Alexis Brialmont, cel mai cunoscut si apreciat inginer militar al secolului al XIX-lea, care proiectase fortificatiile oraselor Liege, Namur, Anvers, i-a spus Regelui Carol I ca ”Un Bucuresti fortificat ar creste importanta militara a Romaniei astfel incat ea va fi in stare sau de a refuza participarea la un rasboi care nu i-ar conveni, sau de a cere avantagii, la care nu ar putea altfel pretinde”.

Vezi si Bucuresti. Stiati ca…?  
Cum Carol I impartasea aceleasi convingeri, au fost alocati banii necesari si s-a trecut la constructia efectiva a celor 36 de puncte de aparare. Cele 18 forturi si 18 baterii intermediare urmau sa fie dotate cu artilerie grea dispusa sub cupole cuirasate, interconectate prin tuneluri subterane si populate cu 33.000 de soldati, cu cele mai puternice puncte in Nord-Vest si Nord-Est. Ironia istoriei a facut ca partea de sud, cea considerata de strategul flamand ca fiind cea mai putin predispusa unui atac, sa fie chiar cea prin care nemtii si-au croit drum in timpul ocupatiei (la acel moment, intreaga centura de fortificatii fusese oricum dezafectata), scrie istoriauitata.blogspot.com
La 1884, dupa zece ani de la inceperea lucrarilor la fortificatii costurile totale se ridicau la 111.500.000 de lei aur, adica 613 milioane de euro actuali, fata de estimarile initiale de 88.275.000 de lei aur, respectiv 500 de milioane de euro. Ca si comparatie, suma finala investita este de trei ori mai mare ca bugetul actual al armatei, pentru un an.
In timp, marea majoritate a acestor constructii militare au fost date uitarii, atat de oameni cat si de administratie. Acum, multe dintre fortificatii sunt pe terenuri care apartin unor investitori privati, altele apartin unor unitati militare, iar altele sunt in posesia administratiilor locale.
Cu exceptia Fortului 13 Jilava, toate stau inerte in timp, acoperite de pamant, gunoi, vegetatie si dezinteres, desi pot fi exploatate cultural, istoric, educational sau comercial, dupa modelul unor capitale precum Berlin, Amsterdam sau Paris.

Vezi si Povestea catacombelor romane 
Fortul 1 Chitila
:
Alaturi de fortul Otopeni, este singurul care a fost construit in totalitate conform planului generalului Brialmont, cu traseu pentagonal. Fortul, care se intinde pe mai bine de 6 hectare, a fost dezarmat in 1916. Terenul apartine acum unei firme private care il foloseste ca depozit pentru vinuri. Situat in apropierea orasului Chitila, este usor accesibil de la gara omonima, insa este ascuns de vegetatia deansa din zona. Fortul este nevizitabil pentru public.
Fortul 2 Mogosoaia:
Face parte din Tipul 2 de forturi, alaturi de Jilava. Desi este de dimensiuni mai mici decat cel din Otopeni, putea gazdui aproximativ 3.000 de soldati. Pana in anul 1988 a apartinut unei baze militare, iar astazi este propietatea unei fabrici de muraturi, care l-a transformat intr-un depozit si intr-o ciupercarie. Accesul este interzis si intregul perimetru este bine pazit.
Fortul 3 Otopeni
Este cel mai mare fort din inelul de aparare al Capitalei. Ca si atunci cand a fost construit astazi este impartit in doua. Cea mai mare parte se afla in incinta unei unitati militare, iar cea de-a doua parte, formata din galeria de contraescapada este in propietatea fabricii Zarea. A fost vopsit, conferindu-i un aspect diferit fata de cel initial si este folosit ca depozit pentru bauturi. Partea care apartine fabricii respective poate fi vizitata.
Fortul 4 Tunari
Se afla in incinta unei unitati militare si nu este folosit, fiind in cea mai mare parte inundat. Este un fort de tip 3 modificat, fiind cel mai mic dintre cele 18. Generalul Berindei a modificat planul initial de constructie, adaptandu-l la exigentele militare ale anului 1889, fiind asatfel si unul dintre cele mai eficiente. Deoarece este inscris intr-o unitate militara accesul, fotografiatul sau vizitatul sunt strict interzise.
Fortul 5 Stefanesti
Este un fort special: conceput pentru a fi unul dintre cele mai sigure, este un fort acvatic, cu un lac permanent in fata sa. Intrarea se facea cu ajutorul unui pod retractabil si si era aparata cu grilaje metalice. In prezent este in propietatea unei unitati militare, care impiedica accesul publicului in zona constructiei.
Fortul 6 Afumati
Este un fort de tipul 2, dar fara redut. In schimb, are cele mai multe turele, 9 la numar, iar sistemul de culoare subterane este unul dintre cele mai complexe. In prezent este complet abandonat si poate fi vizitat de curiosi, insa e nevoie de o orientare foarte buna, datorita vegetatiei foarte dense si a dezvoltarii haotice a zonei. In trecut era folosit ca depozit, insa astazi este in spatele unor firme care il ignora complet, fiind paraginit si partial inundat.
Fortul 7 Pantelimon
Este in propietatea a trei unitati militare care il folosesc ca poligpon de trageri si depozit. Nu poate fi vizitat.Este unul dintre ultimele forturi construite si prin urmare este de dimensiuni mai mici, cu facilitati mai putine dar si mai eficient si usor de administrat.
Fortul 8 Pantelimon
A fost integrat in orasul Pantelimon, de la marginea Bucurestiului. Situat pe Soseaua Biruintei este unul dintre forturile de tip 3, simplificate. Cea mai mare parte a acestui fort a fost distrusa in urma unei explozii de combustibili, iar tarea sa actuala este periclitata si mai mult de hotii de fier vechi sau intemperii. Si acest fort este in incinta unei unitati militare, insa este in totalitate abandonat.
Fortul 9 Catelu
Este unul dintre cele mai ghinioniste. Din cauza unor manevre gresite si a lipsei personalului specializat, aici au avut loc in anii 20 o serie de explozii de armament care au nimicit constructia. Ruinele sale inca mai exista, insa sunt pe terenul unei unitati militare care impiedica accesul la el.
Fortul 10 Leurdeni
Generalul Brailmont a facut o exceptie pentru acest fort si l-a pozitionat in afara inelului defensiv, la peste 4 kilometri fata de o baterie. In forma patrulatera, a fost impartit in doua intre o unitate militara si o firma privata care l-a folosit pana acum cativa ani ca depozit. In prezent, este abandonat de ambii propietari si se naruie sub ciocanele hotilor de fier vechi.
Fortul 11 Popesti
Se afla la iesirea din orasul Popesti Leordeni si este intr-o stare de conservare relativ buna. Spre deosebire de Fortul Leurdeni, acesta are dispuse culoarele de constraescapada diferit, ducand la turelele constructiei, ceeace il face foarte eficient. Este pe terenul unei unitati militare, iar accesul este strict interzis.
Fortul 12 Berceni
Este intr-o stare de degradare avansata. Este amplasat in curtea Remat Sud, iar mare parte din el este acoperit de gunoaie si moloz. Totodata, santul de aparare din spatele fortului este complet inundat. Din pacate, vestigiile acestui fort nu pot fi vizitate, din cauza politicii Remat Sud.
Fortul 13 Jilava
Are cea mai interesanta dar si cea mai tragica poveste in spate. Aici au fost inchisi paericipantii de la rascoala din 1907. Pe vremea comunistilor a fost folosit ca inchisoare politica unde si-au gasit sfarsitul numeroase personaje marcante ale culturii si a vietii publice romanesti. Este imprejumuit cu sarma ghimpata si garduri inalte, fiind integrat in curtea actualului penitenciar Jilava. Desi este scos din uz, ocazional se poate vizita in mod organizat deoarece se incearca transformarea lui in muzeu si memorial al durerii. Este singurul fort care beneficieaza de un cont de Facebook.
Fortul 14 Broscarei
Este unul dintre forturile construite dupa Tipul 3. A fost conceput ca o unitate speciala, cu o capacitate peste medie de cazare. Desi este in curtea unei unitati militare, fortul poate fi vazut cu putina atentie chiar de pe soseaua de centura.
Fortul 15 Magurele
Acest fort este foarte controversat, deoarece a fost folosit ca depozit de materiale radioactive. Din 1977, statul a dispus scoaterea acestor reziduri din unitate si astfel, in prezent, fortul a fost curatat si decontaminat in totalitate. Acum functioneaza aici principala cazarma a jandarmilor care activeaza in Capitala.
Fortul 16 Bragadiru
Este singurul care a fost captusit cu metal pe toate palierele. Fortul este propietatea unei unitati militare partial abandonate, iar in zona mai exista si o fabrica de beton paraginita.
Cu putina atentie poate fi observat de la intersectia soselei de centura cu Soseaua Alexandria.
Fortul 17 Domnesti
Este in administratia unei unitati militare, unde accesul vizitatorilor sau fotografiatul este strict interzis. Si acest fort a fost lovit de cateva explozii, una in anul 1923 si cealalta in 1932 care s-au soldat cu 17 morti. Unitatea militara il foloseste in prezent ca poligon de tragere pentru armament usor.
Fortul 18 Chiajna
Acest fort este singurul care a fost construit in afara soselei de centura a Bucurestiului. In prezent, fortul este pe terenul firmei SC Legume Fructe Militari SA si este partial abandonat. Accesul este interzis, insa propietarii terenului organizeaza la cerere tururi asistate ale ruinei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

europa crizelor principatelor unite imperiul otoman carol i fortul 1
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1665 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019145 (s)