News Flash:

Premisele deportarilor din Baragan

15 Ianuarie 2015
1092 Vizualizari | 0 Comentarii
In contextul incordarii relatiilor dintre Romania si Iugoslavia, exclusa in 1948 din Comintern, granita dintre cele doua tari a devenit o zona sensibila pentru guvernul comunist de la Bucuresti. Etniile prezente aici, in special in Banat, erau considerate drept "elemente cu un factor ridicat de risc". Urmand modelul sovietic, a fost emis H.C.M. nr. 1.154 din 26 octombrie 1950, modificat prin H.C.M. nr. 344 din 15 martie 1951, care reglementa partial problema stabilirii domiciliului obligatoriu pentru unele categorii de persoane, autorizandu-se in acest sens Ministerul Afacerilor Interne. In document se prevedea ca:

Ministerul de Interne va putea, pe cale de decizie, sa dispuna mutarea din centrele aglomerate a oricaror persoane care nu-si justifica prezenta in acele centre, precum si mutarea din orice localitate a celor care, prin manifestarile fata de poporul muncitor, dauneaza construirii socialismului in Republica Populara Romana. Celor in cauza li se va putea stabili domiciliul obligator in orice localitate.

Vezi si Prigoana comunista din Romania

Aceasta Hotarare a Consiliului de Ministri a creat cadrul prielnic desfasurarii actiunilor de deportare planuite anterior. Aceasta urma sa fie a doua mare deportare din istoria contemporana a Romaniei, dupa deportarile din ianuarie 1945 cand peste 70.000 de persoane, in special etnici germani, au fost deportati in Uniunea Sovietica. Spre deosebire de prima deportare, de aceasta data s-a ales ca destinatie stepa Baraganului, o zona subdezvoltata si foarte putin populata. Din acest punct de vedere operatiunea coincidea cu o actiune de colonizare a regiunii.

Vezi si Deportarea germanilor din Romania in Uniunea Sovietica

Planurile urmareau, dupa cum s-a descoperit ulterior intr-un document redactat in 1956 la Timisoara, "igienizarea Banatului" urmarea, in primul rand, curatarea etnica a germanilor, sarbilor, aromanilor. In al doilea rand se urmarea indepartarea a mai multor categorii sociale considerate periculoase de comunisti. Au fost vizati marii fermieri, marii proprietari de pamant, industriasi, hangii sau detinatori de restaurante, refugiati basarabeni (2998 de familii, adica 8477 de persoane) sau macedoneni, fosti membri in fortele armate germane, cetateni straini, rude ale refugiatilor, simpatizanti ai lui Tito, persoane care colaborasera in razboi cu inamicul, cadre militare, oficialitati demise, rude ale contra-revolutionarilor si toti care i-au sprijinit, activisti politici si pentru drepturile cetatenesti, fosti oameni de afaceri cu legaturi in Occident, lideri ai gruparii etnicilor germani.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

relatiilor romania iugoslavia comintern bucuresti banat timisoara
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2023 (s) | 34 queries | Mysql time :0.064237 (s)