News Flash:

Premisele dezmembrarii Iugoslaviei

12 Ianuarie 2014
1189 Vizualizari | 0 Comentarii
“Trei sunt cele mai volatile elemente: animozitatea traditionala dintre sarbi si croati, lupta albanezilor din Kosovo pentru eliberare de sub dominatia sarba si interesle conflictuale dintre regiunile bogate si cele sarace. Problemele de acest gen vor afecta cu siguranta Iugoslavia in anii ce urmeaza. Procesul descentralizarii va demara partial cu afectand autoritatea si statutul sarb, iar sarbii nu se vor bucura de aceasta; croatii vor ramane sensibili la diferendele nationale, reale sau imaginare si vor fi nerabdatori sa-si manifeste independenta crescanda; albanezii vor continua sa se considere o minoritate reprimata si s-ar putea sa recurga din nou (cum au facut-o in 1968) la dezordini pe scara larga; cele mai multe din regiunile inapoiate se vor simti victime ale inegalitatilor si vor cauta sa obtina subsidii mai mari de la regiunile din nor, care probabil vor avea retineri in a le acorda. (…)
Schimbarea si dezordinea vor continua sa afecteze conducerea iugoslava cu o varietate de probleme serioase. Destinatia regimului iugoslav, despre care se spune ca este o forma noua si superioara de socialism, este vaga si nesigura, iar drumul sau necunoscut. Nici una din fortele eliberate de reforma titoista nu va putea castiga fara lupta. Sentimentele separatiste probabil vor slabi federatia; diverse consideratii vor actiona pentru a micsora puterea LCY (Liga Comunistilor Iugoslavi); fortele economice, din ce in ce mai descentralizate, cu siguranta vor incuraja institutii separate de partid sa joace un rol mai important in formarea politicilor nationale. Astfel sistemul iugoslav nu se va stabiliza si sansele unor tulburari serioase vor persista pe termen nedefinit in viitor.
Variabilele viitorului
“Insa dincolo de aceste certitudini intunecate, viitorul Iugoslaviei ramane neprecizat. Exista o marja larga de variabile care vor afecta cursul dezvoltarii nationale iugoslave, in special in perioadele de tulburari. Nu in ultimul rand, acestea vor fi de natura internationala – atitudinile si actiunile unor parti externe si modul in care acestea vor fi percepute de iugoslavi.
- Iugoslavia face parte din centrul Europei, situata intre Orient si Occident, intre Europa Centrala si Balcani, cu iesire spre Alpi si Mediterana. Din punct de vedere istoric, evenimentele din si care au afectat Iugoslavia au atins Europa ca intreg. {I mai ales in ultimul sfert de secol, statutul Iugoslaviei a ajuns sa implice stabilitatea si securitatea intregului continent.
- Atat NATO cat si Pactul de la Varsovia au investit masiv in Iugoslavia, desi nu apartine niciuneia din grupari, si ambele parti au ajuns sa inteleaga ca actualul echilibru din Europa se va modifica in cazul in care Belgradul ar adera la un bloc sau celalalt. Mai mult, la Moscova este aproape cu siguranta recunoscut faptul ca din aceste motive, printre altele, o interventie sovietica directa in Iugoslavia va fi considerata de Occident ca o chestiune de maxima ingrijorare.
-Membri NATO din Europa Occidentala aproape cu siguranta vor privi o interventie sovietica directa in Iugoslavia ca pe o amenintare la propria securitate. Vor percepe problema in termenii NATO, desi in mod formal nu este implicata soarta unui membru NATO si nu vor putea imagina un raspuns efectiv in lipsa unei participari depline a Statelor Unite. Astfel ca vor vedea intr-o astfel de actiune sovietica atat un test al hotararii lor cat si un test al angajamentului Statelor Unite pentru securitatea europeana.
- O miscare sovietica impotriva Iugoslaviei va avea implicatii tulburatoare pentru restul Europei de Est si probabil sovieticii sunt constienti de acest lucru. Toti aliatii URSS din Estul Europei, probabil cu exceptia Bulgariei si a Germaniei de Est, nu isi doresc sa aiba loc un astfel de eveniment. Mai ales Romaia va interpreta orice fel de actiune sovietica impotriva Iugoslaviei ca pe o amenintare asupra propriilor interese. Romania va refuza sa coopereze intr-o operatiune militara sovietica impotriva Iugoslaviei si ar putea fi fortata doar daca va suferi ea insasi o invazie. Ungurii si polonezii vor incerca sa evite o participare, desi vointa lor de a rezista unor presiuni sovietice puternice va fi probabil destul de limitata. In schim bulgarii ar putea participa cu un anume entuziasm, mai ales daca li se va permite sa intre in Macedonia. Pe termen scurt, presupunand un succes sovietic, cele mai multe dintre tarile est europene vor fi coplesite de o invazie sovietica a Iugoslaviei. Insa istoria regiunii sugereaza ca actiuni de acest gen nu intimideaza pe termen nedefinit si de fapt sursele de nemultumire sunt marite pe termen lung.
Supravietuirea Iugoslaviei
Dincolode variabilele internationale de acest gen discutate mai sus, exista un numar de dezvoltari in Iugoslavia, ceea ce duce la un numar infinit de variatiuni. Patru posibilitati, intentionate sa serveasca doar ca ilustratii plauzibile, sunt examinate mai jos. Prima dintre ele reflecta estimarea noastra pentru cea mai probabila dintre mai mute posibilitati. Celelalte, in grade variabile, poarta cu ele implicatii mai tulburatoare pentru interesele occidentale. Credem ca acestea sunt mai putin probabile, insa schitarea lor nu trebuie lasata in afara. Variante de o natura mai optimista – ca atingerea de catre Iugoslavia a unui grad inalt de unitate si stabilitate interna, sau alinierea deschisa cu Occidentul neprovocata de un atac iminent din est – nu sunt luate aici in considerare.
Iugoslavia are azi probleme si cu siguranta ii va simti lipsa lui Tito maine. Insa sistemul iugoslav ca intreg a rezistat atacurilor fractiunilor partinice, presiunilor crizei economice si miscarilor separatistilor. Armata continua sa asigure sprijin pentru unitatea nationala si, in mod neintentionat, acelasi lucru il face URSS. In vreme ce Tito nu poate stabili o cale fixa pentru regimul succesor, este posibil sa fi stabilit o schema si un stil, bazate pe empiric si experimental, pe care succesorii este posibil sa-l imite si pe care, in orice caz, le va fi dificil sa-l abandoneze. Pe termen lung se pare ca principalele realizari ale sistemului iugoslav sunt destul de asigurate; chiar si fara Tito, Iugoslavia are destule sanse sa supravietuiasca intacta ca un sistem hibrid.

Vezi si Tito o figura aparte printre ceilalti conducatori ai tarilor comuniste 
 
Aceasta alternativa este in mod esential o proiectie lineara a situatiei iugoslave actuale, completata cu un anume grad de dezordine interna. Frictiunile nationaliste si dificultatile economice persista si uneori se inflameaza. Insa cu anumite ajustari, diviziunea prezenta intre federatie, republici si municipalitati se dovedeste functionala, iar asistenta economica din Occident soseste la timp. Conducerea colectiva de dupa Tito reuseste sa depaseasca dificultatile organizationale, isi limiteaza diferendele interne si guverneaza eficient. Frica de interventia sovietica continua sa conditioneze atitudinile si comportamentul conducerii si populatiei. In aceasta atmosfera, fortele potential pro-sovietice raman marginale si izolate. Reforme suplimentare muta economia spre un socialism de piata. In lipsa unei amenintari sovietice de asa nivel care sa forteze Belgradul sa-si caute aliati in Occident, Iugoslavia isi mentine actuala pozitie de nealiniere, scrie piatza.net.
Reactia sovietica. Desi acesta nu este “cel mai rau caz”, Moscova gaseste acest rezultat drept frustrant. In ciuda sperantelor si masinatiilor sovietice, o conducere post-Tito reuseste sa treaca testul initial. Astfel Kremlinul se afla in fata unei continuari nedefinite – si probabil o agravare – a problemelor puse de comportamentul iugoslav. Atitudinea sovietica devine din ce in ce mai ostila si nerabdatoare. Interventia armata ramane improbabila, insa sovieticii isi intensifica presiunile asupra Belgradului. Isi maresc eforturile pentru exploatarea dificultatilor interne ale Iugoslaviei, blocheaza negocierile economice, intarzie livrarile anumitor marfuri si refuza noi ajutoare. Mentin sau intensifica o propaganda gri si neagra si continua cultivarea si sprijinul dizidentilor iugoslavi din interior sau din strainatate. Incurajeaza pretentiile Bulgariei asupra Macedoniei, cresc presiunile asupra Romaniei pentru a se retrage din asocierea apropiata cu Belgradul si incearca sa mareasca diferendele Iugoslaviei din punct de vedere teritorial, politic si al minoritatilor cu tarile occidentale”.
Scenariile dezmembrarii
1. Lovitura de stat militara
“Situatia se deterioreaza in timp. Erup dezordini serioase, incluzand ciocniri intre grupurile etnice. Apare amenintarea razboiului civil. Conducerea politica centrala este incapabila sa ajunga la un acord privind tratarea situatiei. Afisand o hotarare si unitate considerabile, JNA (Armata Nationala Iugoslava) – probabil cu complicitatea unor lideri de partid – preia puterea la Belgrad, in capitalele republicane si in alte orase mari si reuseste sa restabileasca ordinea relativ rapid. Este instituita legea martiala, insa junta pastreaza caracterul descentralizat al economiei si urmareste o politica externa pro-occidentala (desi din punct de vedere oficial in continuare nealiniata). socul varsarii de sange fratricid are un efect calmant asupra climatului politic iugoslav, insa cresc nemultumirile fata de guvernarea militara centrala. Occidentul pastreaza legaturile insa solicita formarea unui regim liberal, nemilitar. Junta face presiuni pentru restaurarea unui guvern civil in cadrele dinaintea loviturii si se retrage.
Reactia sovietica: Moscova asista la desfasurarea situatiei cu sentimente amestecate. Sovieticii spera ca logica legii martial va pune capat ereziilor liberale de la Belgrad si ca eforturile lor continue de a cultiva prietenii in JNA vor da roade printr-o schimbare a directiei catre est in orientarea politicii externe iugoslave. Pe de alta parte, recunosc ca nici una dintre aceste evolutii nu se petrec. Astfel Moscova asteapta evolutia situatiei si incearca sa-I deturneze pe noi lideri ai Iugoslaviei cu oferte de asistenta. Indata ce intentiile titoiste ale juntei in politica interna si externa devin clare, sovieticii adopta o atitudine ostila deschisa, insa continua sa evite o interventie militara deschisa.
2. Varianta II: o preluare dificila
Actionand in conditiile descrise mai sus, JNA preia rapid puterea in mare parte din tara si incearca sa impuna o conducere centrala dura, probabil in colaborare cu elemente din cadrul partidului. Insa intampina o rezistenta hotarata in Croatia. Este declarata legea martiala si Belgradul incearca sa impuna controlul federal asupra intregii economii. Junta organizeaza operatiuni militare de mica amploare impotriva croatilor. Isi asuma o atitudine xenofoba si isi declara intentia de a rezista impotriva unei interventii externe, indiferent din ce parte vine. Insa de asemenea solicita ajutor economic si asistenta militara atat din partea Orientului cat si din partea Occidentului. Unele state europene occidentale, instrainate de caracterul juntei si profund tulburate de perspectiva unei varsari de sange majore solicita dezangajarea Occidentului. Altele, temandu-se de implicarea sovietica, favorizeaza continuarea sprijinirii regimului de la Belgrad. Dupa cateva incidente sangeroase, conducerea croata ajunge la un acord si este restabilita ordinea la nivel national.
Reactia sovietica: Moscova este incurajata de miscarile initiale ale noului regim. Decide ca lipsa de unitate din cadrul NATO minimizeaza sansele unei interventii occidentale. Adopta o atitudine prietenoasa fata de junta si isi declara opozitia fata de separatistii croati, informeaza Belgradul despre disponibilitatea de a asigura o asistenta economica si militara extinsa. Sovieticii raspund prompt cand este solicitat acest ajutor si profita astfel pentru a-si creste in mod semnificativ prezenta la Belgrad. Evita sa se implice prea mult, preferand mai degraba sa consilieze decat sa comande si incearca in timp sa aduca Iugoslavia intr-o pozitie de dependenta.
3. Colapsul: secesiune contestata
Croatia trece prin toate formele legale pentru secesiune, isi proclama independenta si isi anunta intentia de a deveni efectiv un membru al comunitatii occidentale. Slovenia asigura un suport moral insa nu se declara formal un aliat al Croatiei. Belgradul refuza sa recunoasca actiunea Zagrebului, insa fortele federale care se indreapta spre Zagreb sunt intoarse din drum si sufera pierderi importante. Atat guvernul cat si nivelul militar sufera diviziuni interne serioase. Crezand ca foarte putin ajutor sau chiar de loc nu va veni dinspre occident pentru supunerea croatilor si folosindu-se de pozitia majoritara din presedintia federala, Serbia, Kosovo, Voivodina si Muntenegru fac apel la un ajutor direct sovietic in numele Federatiei.
Reactia sovietica: Moscova decide ca in aceasta situatie angajamentul informal al Occidentului pentru Iugoslavia nu mai exista, ca Occidentul va fi divizat asupra optiunilor ramase si ca invitatia din partea guvernului Iugoslav incomplet este legitima, ocazia fiind mult prea promitatoare pentru a nu fi folosita. Trupe sovietice sunt trimise in zona Belgradului si de aici se deplaseaza spre nord alaturi de elemente al JNA. De indata ce incepe batalia cu croatii, principala parte a contingentelor sovietice se deplaseaza din Ungaria si ocupa principalele centre de populatie. Operatiunile de curatire si patrularea zonelor maritime sunt lasate in seama JNA.
4. Dezintegrare totala
Conflictele etnice si regionale duc la ciocniri intre unitatile de aparare teritoriala din republicile invecinate. Luptele se extind si duc la o situatie de razboi civil. Atat guvernul central cat si militarii sunt mult prea divizati pentru a putea restabili ordinea. Pe masura ce situatia se inrautateste, unele unitati ale JNA dezerteaza si se alatura fortelor republicane. Altele se revolta si refuza sa lupte. Iugoslavia inceteaza sa existe. Serbia si Muntenegru sufera replici din partea republicilor nordice si fac apel la sprijin sovietic. Aceasta actiune provoaca Croatia si Slovenia sa se indrepte catre Occident pentru ajutor.
Reactia sovietica. Moscova doreste atat sa exploateze disparitia Federatiei Iugoslave cat si sa incheie cat mai rapid luptele de la granita Pactului de la Varsovia. Notand faptul ca intrarea trupelor lor in Serbia si Muntenegru nu va fi impiedicata, sovieticii decid a NATO nu va incerca sa opreasca militar o astfel de miscare. In orice caz, sperand sa isi minimalizeze riscurile, Moscova transmite NATO in mod informal ca este interesata de un targ: Croatia si Slovenia sub influenta occidentala in schimbul a ceea ce ramane din Iugoslavia sub influenta sovietica. In concordanta cu aceasta abordare, raspunsul militar sovietic la solicitarile sarbe si muntenegrene este determinat astfel incat sa indeplineasca minimul cererilor defensive ale noilor clienti ai Moscovei fara sa starneasca in mod deschis ingrijorarea Occidentului.
Pozitia Occidentului
Este clar in toate alternativele discutate mai sus ca Occidentul si Statele Unite ar putea avea de jucat un rol critic in viitorul Iugoslaviei. Legaturile economice ale Belgradului sunt in prezent predominant cu Occidentul, vederile sale politice si culturale sunt din ce in ce mai mult influentate de conceptele occidentale, iar securitatea sa nationala este cel putin indirect dependenta de forta si hotararea Occidentului fata de URSS. Belgradul, desi in mod ferm angajat pentru o politica de nealiniere, recunoaste ca sprijinul politic si economic al Occidentului (in special al Statelor Unite) au fost cruciale pentru supravietuirea Iugoslaviei la sfarsitul anilor ’40 si la inceputul anilor ’50 si este constient de faptul ca un astfel de ajutor ar putea deveni vital inca o data. Belgradul este destul de increzator ca un astfel de ajutor va veni si ca de fapt Occidentul este din punct de vedere moral dator sa-l asigure, si ca in orice caz este in propriul interes al Occidentului sa contribuie la mentinerea unei Iugoslavii independente si unite. De asemenea se teme ca NATO ar putea sa nu se implice foarte repede in cazul unei crize si ca nu exista nici un fel de angajament occidental, moral sau de alta natura, pentru a apara Iugoslavia in cazul unui atac sovietic”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

sarbi croati kosovo dominatia sarba variabilele viitorului urss tito
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1735 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019000 (s)