News Flash:

Primari de legenda ai Capitalei

5 Ianuarie 2014
1317 Vizualizari | 0 Comentarii
Printre primarii de legenda ai Bucurestiului se numara si Pache Protopopescu, care cu toate ca a stat in fruntea Capitalei doar trei ani, in urma sa a lasat o serie de proiecte care l-au plasat in topul celor mai buni gospodari din istoria orasului. 
Intre anii 1888-1891, primarul Pake Protopopescu a reusit sa introduca telefonul public si sa extinda iluminatul public pana in Piata Teatrului National. Totodata, edilul a reusit sa construiasca primele trotuare si noi artere de circulatie, scrie adevarul.ro.
Transportul in comun din vreama lui Pache Protopopescu 
„La sfarsitul secolului al XIX-lea cand s-a taiat bulevardul Cotroceni-Obor de catre Em. Protopopescu-Pache, primarul orasului, pentru interes si necesitate edilitaro-urbanistica, au fost demolate biserica Caimata si biserica Armeneasca“, a scria istoricul George Potra in cartea sa „Din Bucurestii de ieri“. 
Tot in timpul lui Pake Protopopescu a fost trasata axa Bucurestiului de la est la vest, mai exact de la Piata Operei, Sfantul Elefterie si pana la Mihai Bravu. 
„Dupa ce Em. Protopopescu Pake a deschis noul bulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, s-a pus problema iluminarii lui dupa noile cerinte, dar pentru ca nu se putea altfel la acea data, s-a hotarat scoaterea lamplilor electrice din gradina Cismigiu «care nu avea nevoie de lumina pe timpul iernii si instalarea lor pe bulevard, intre actuala piata Sf. Elefterie si Calea Mosilor»”, mai nota in cartea sa, istoricul George Potra. 
Primarul a reusit sa finalizeze in anul 1890 prelungirea fostului bulevard al Orizontului, denumirea sa fiind schimbata in Pake Protopopescu la ordinul unui alt edil conservator pe nume Nicolae Filipescu. In scurtul sau mandat, primarul a acordat o atentie deosebita invatamantului, si in 1889 a construit 28 de scoli, printre care si Liceul „Gheorghe Lazar”. 
Printre principalele planuri de modernizare ale Capitalei s-a aflat si transportul in comun, caruia primarul i-a acordat o atentie deosebita. S-a lucrat intens la acea vreme pentru extindere retelei de tramvai, dar si pentru impunerea unor reguli civilizate de transport. 
„Inainte de a se pune in circulatie tramvaiele cu cai ale noii societati, Em. Protopopescu-Pake, primarul orasului, a dat o ordonanta alcatuita din sase articole cu mai multe subpuncte, cu dispozitiile care trebuiau respectate atat de personalul tramvaielor, cat si de pasageri. Astfel, conductorii vor pastra ordinea in vagoane, vor ingriji ca pasagerii sa se aseze pe banci, fara sa aduca suparare unul altuia”, notau istoricii din acea vreme.  
Remarcabilul primar al Capitalei s-a nascut la 12 februarie 1845, in Mahalaua Negustori, iar numele de „Protopopescu” l-a mostenit de la tatal sau, care slujea ca protopop la Biserica Sfantul Gheorghe Nou. A urmat Facultatea de Drept, dar s-a specializat la Paris unde in anul 1870 si-a luat doctoratul. De remarcat este faptul ca Pache Protopopescu a fost desemnat de catre Consiliul Municipal in functia de primar, nefiind ales de catre locuitorii orasului. Inainte de a ajunge primar, el a fost prefect al politiei, avocat si deputat din partea liberalilor. 
Primarul „tarnacop” care a transformat Capitala in Micul Paris 
Multi ani mai tarziu, la carma Bucurestiului a venit un alt edil pus pe fapte mari, Dem. I Dobrescu. Acesta a gasit un Bucuresti scufundat in haos, incat se punea problema sa se mute capitala Romaniei la Brasov, unul dintre cele mai moderne orase ale perioadei. 
Dobrescu, care era preocupat in special de urbanism a cerut in timpul mandatului sau largirea strazilor, inclusiv a Caii Victoriei, pe care dupa parerea sa nu se putea circula cu automobilul. Pentru ca orasul sa arate cat mai bine, acesta a comandat construirea de strazi drepte si indreptarea celor care au fost construite stramb. 
Apoi si-a indreptat atentia asupra scaldatului in Dambovita, pe care l-a interzis pentru ca de aici provenea apa potabila pentru o buna parte din locuitorii Capitalei. Pentru a le oferi cetatenilor posibilitatea scaldatului acesta a construit primele stranduri pentru adulti si stranduri de nisip pentru copii. 
Metroul, un vis neimplinit 
Dobrescu a ramas in istorie ca cel care a infrumusetat Parcul Cismigiu si a deschis primele terenuri de sport comune. Si-a dorit chiar sa uneasca Gradina Botanica cu Parcul Palatului Cotroceni. La toate colturile strazile au fost montate fantani publice si a plantat copaci in tot Bucurestiul. 
Si ca o noutate pentru acea vreme, Dobrescu a deschis primele ceainarii si adaposturi gratuite pentru iarna, destinare oamenilor strazii, cantine pentru saraci si muncitori. A pus la punct un program de identificare a familiilor sarace pentru a le acorda ajutor din partea primariei. 
Pentru intelectualii perioadei, Dobrescu a creat primele restaurante si hoteluri si tot din fondurile primariei acesta a deschis si o maternitate. 
Am scos un oras nou dintr-un noroi stravechi”, se mandrea Dobrescu in unul din discursurile sale. „Am dovedit ca urbanizarea unui oras nu inseamna cheltuiala ci imbogatire. Am scos din oras mii de vagoane de gunoi ancestrale”, mai spunea primarul. 
Cu toate acestea, fiecare investitie de anvergura era considerata un lux, sau dupa caz, o risipa de bani. Asa ca neobositul primar nu a scapat de criticile dure ale presei. „Degeaba spune primarul nostru ca „am scos un oras nou dintr-un gunoi stravechi” caci noi ne-am saturat de vorbe desarte”, scria presa. 
Celebrul primar a fost indepartat de la conducerea Primariei din ordin politic. Acesta a cazut in dizgratiile partidului PNT si a fost nevoit sa plece de la conducerea institutiei fara a-si realiza visul de construi un metrou pentru bucuresteni. 
Un alt primar remarcabil in istoria Capitalei a fost Barbu Stefanescu Delavrancea, care si-a impus puternic amprenta in cei doi ani de mandat (n.r. A condus Primaria Bucurestiului intre anii 1899-1901). 
Cu toate ca a nimerit la carma Primariei Capitalei intr-o perioada de criza, iar bugetul era limitat, acest a reusit sa duca la bun sfarsit proiecte precum filtrarea apei potabile, introducerea tramvaielor electrice sau filtrarea apei potabile. 
Barbu Stefanescu Delavrancea, primarul care a introdus apa potabila 
Unul dintre cele mai bune lucruri pe care Delavrancea le-a facut pentru bucuresteni, a fost implementarea sistemului de prelucrare si filtrare a apei din Dambovita. Acesta a ordonat construirea unei statii de captare a apei, undeva in localitatea Bragadiru, pe o suprafata de 7 kilometri, si care avea in alcatuire 20 de puturi de beton. In acelasi timp, uzina electrica de la Ciurel a fost mutat la Grozavesti si i s-a marit instalatia cu un motor si trei generatori. 
La Cotroceni a fost construit un rezervor pentru inmagazinarea apelor captate cu o capacitate de 7.000 metri cubi. Apa era adusa la Cotroceni printr-un apeduct de 9.400 de metri lungime. Costul total al investitiei s-a ridicat la 2,9 milioane de lei. 
In acea perioada cel mai insalubru cartier al Capitalei era cartierul Tei in care primarul a facut curatenie generala. Acesta a fost pavat si dotat cu santuri pentru scurgerea apelor. Cu toate acestea primarul nu a cheltuit foarte mult pe acest proiect, cu toate ca a fost nevoie de exproprierea unor cetatenil. 
Dupa acest val de salubrizarea fortata, Delavrancea a introdus obligativitatea abonamentului pentru ridicarea gunoiului, care pana atunci acesta era facultativ. Totodata, in scurta perioada a mandatului Barbu Stefanescu Delavrancea a infiintat abatoarele pentru vite, miei, porci, capre si oi, care pana atunci erau taiate in curtile oamenilor, alimentand pericolul de raspandire a bolilor. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

primarii legenda pache protopopescu
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1744 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018889 (s)