News Flash:

Primul conciliu de la Niceea

20 Mai 2014
3634 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7231 RON (-0.0084)
USD: 4.2103 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
In 325 imparatul Constantin cel Mare a convocat primul conciliu ecumenic al bisericii crestine, care a pus bazele dogmatice si canonice ale acestei religii, definind mai precis dogmele crestine drept raspuns la provocarea reprezentata de erezia arianista.Toti episcopii prezenti s-au declarat de acord cu pozitiile teologice majore propuse de proto-ortodoxie, dat fiind ca in acel moment alte forme de crestinism fusesera „deja excluse, suprimate, reformate sau distruse”. Desi proto-ortdocsii castigasera disputele anterioare, in urma definirii mai precise a ortodoxiei crestine ei au fost invinsi in secolele al IV-lea si al V-lea de succesorii lor cu propriile lor arme, fiind in cele din urma declarati eretici, nu pentru ca ar fi combatut idei privite drept corecte, ci pentru ca pozitiei lor ii lipseau precizia si rafinamentul teologic cerut de impacarea unor teze contradictorii acceptate simultan de teologi.

Vezi si Motivul pentru care ziua de 9 octombrie 1582 a fost stearsa din istorie in patru tari
La acest prim conciliu (sinod) ecumenic au participat dupa unele marturii 200, dupa altele 318 episcopi din tot tinutul crestin, mai putin de la iudeii crestini si de la Biserica Mar Thoma. Sinodul a discutat problemele ridicate de Arius din Alexandria. Acesta sustinea ca Iisus din Nazaret nu ar fi fiul lui Dumnezeu nascut din vesnicie, ci doar o creatura a Tatalui care in singuratatea lui l-ar fi creat pe Iisus si l-ar fi infiat.

Vezi si Gervasiu de Bazoches, principe de Galileea
Discutia centrala a acestui sinod se poarta in jurul termenului de "homoousios" (consubstantial, de aceeasi fiinta). Arius propunea formula "homiousios" (de fiinta asemanatoare), in sensul ca Iisus ar fi primit o fiinta asemanatoare Tatalui si nicidecum aceeasi fiinta. De asemenea, doctrina ariana sustine ca: «a fost o vreme cand Fiul nu exista », adica Fiul ar fi fost o creatura superioara, dar totusi doar o creatura.» Exact acest lucru e lamurit de sinodul I de la Niceea: Iisus Christos este «de o fiinta» (homoousious) cu Tatal». Fiul este «nascut, iar nu facut». Primele opt articole ale simbolului niceno-constantinopolitan reprezinta formula dogmatica adoptata de acest sinod. Din punct de vedere ecumenic "Credo"-ul (Crezul) de la Niceea a afirmat in contra ereticilor arianisti pentru prima data la nivelul intregului Imperiu Roman necesitatea recunoasterii Sfintei Trinitati (Dumnezeu, Iisus Christos si Duhul/Spiritul Sfant) ca piatra de temelie a religiei Imperiului, Orthodoxismul catolic. Arianismul, era potrivnic acestei dogme si era adoptat de triburile germanice ce intrau in contact cu civilizatia romana.

Vezi si Cruciada impotriva ereticilor

El va supravietui inca multe secole in mijlocul lor, chiar si in perioada asa ziselor "Regate Germanice". A fost unul din motivele ce-i determinau pe unii catolici din Roma anilor 500 sa-i denumeasca pe arianisti "barbari". Ar mai trebui aici precizat ca abia sub Theodosiu(s)-I in 380 la Tessalonic si 381 la Constantinopol se va legaliza imperial (ecumenic) Orthodoxia Catolica. Theodosius va da in acest sens, in anul 380, Edictul "De fide catholica" ca semn al sprijinului imperial pentru Orthodoxie (cath.)
Se considera ca acest conciliu (Niceea) a fost prezidat de catre Alexandru, papa Alexandriei. In general este acceptat ca au participat 318 episcopi, dar cifrele variaza (Socrate Scolasticul, Epifanie de Salamina si Eusebiu de Cezareea vorbesc de 250; Eustatiu de Antiohia: 270; Atanasie de Alexandria, in jur de 300; Gelasiu de Cizic, peste 300). Istoricii moderni sunt de parere ca cifra de 318 episcopi este amplificata simbolic, probabil in legatura cu numarul barbatilor inarmati ai lui Avraam din Geneza (14,14).
Printre participanti s-au numarat si Eustatiu al Antiohiei, Macarie al Ierusalimului, Ossiu de Cordoba, precum si diaconii Vit si Vicentiu, diaconi de la Roma (delegatii papei Silvestru I), acestia din urma fiind si primii semnatari. Desi numarul de mai sus este impresionant, numarul celor invitati de imparatul Constantin a fost cu mult mai mare, 1800, adica toti episcopii bisericii crestine din acea vreme. De asemenea, fiecare episcop a avut voie sa ia cu sine doi preoti si trei diaconi, situatie in care numarul total al participantilor a fost semnificativ mai important.
Tot cu acest prilej s-au adoptat si 20 de canoane care s-au referit la (pe canoane):
1. cei care se mutileaza sau cer sa fie mutilati sa nu fie primiti in cler;
2. cei de curand botezati sa nu fie promovati de indata la Ordul sacru (i.e. in cler);
3. viata clandestina a clericilor;
4. cerinte pentru a fi consacrat episcop;
5. situatia celor excomunicati si datoria de a tine sinod de doua ori pe an in fiecare dioceza;
6. precedenta anumitor sedii episcopale; consensul mitropolitului pentru a fi consacrat episcop;
7. episcopul Ierusalimului;
8. atitudinea fata de catari;
9. promovarea la preotie fara examenul recerut;
10. cei care si-au renegat credinta in timpul prigoanei si apoi admisi intre clerici;
11. renegarea propriei credinte de catre mireni;
12. cei care au parasit lumea pentru viata consacrata si apoi s-au intors la ea;
13. penitentii care cer Euharistia pe patul mortii;
14. despre catecumenii lapsi (care au cedat in timpul prigoanei);
15. despre clericii care se muta din loc in loc;
16. despre clericii care nu locuiesc in bisericile pentru care au fost alesi;
17. despre clericii camatari;
18. locul diaconilor la celebrarile liturgice si randul lor la impartasanie;
19. despre cei care vin in Biserica catolica de la eroarea ([[erezia) lui Paul din Samosata si despre diaconese;
20. in zilele de duminica si in perioada Cincizecimii nu trebuie sa se faca rugaciuni in genunchi.
Data celebrarii Pastilor.
Marturisirea de credinta a celor 318 Parinti prezenti in Conciliu.
Se pare ca episcopii participanti ar fi elaborat si o scrisoare catre egipteni.
Sinodul I ecumenic prezinta o deosebita importanta prin aceea ca a fost prima adunare a episcopilor din intreaga biserica, imprejurare in care s-au dezbatut probleme doctrinale fundamentale si s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinta si unitatea bisericii. El reprezinta si o cotitura brusca in modul in care au fost priviti crestinii: daca inainte ei erau crunt persecutati, Constantin cel Mare s-a aratat un fervent sustinator al lor, sinodul insusi fiind deschis in prezenta imparatului.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

conciliu ecumenic bisericii crestine religii proto-ortodoxie eretici
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1791 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019069 (s)