News Flash:

Problema epopeilor homerice

8 Mai 2014
1573 Vizualizari | 0 Comentarii
Majoritatea savantilor sunt de acord ca Iliada si Odiseea au suportat un proces de standardizare si rafinare incepand cu secolul VIII i.Hr.. Un rol important in aceasta standardizare pare-se a fost jucat de catre tiranul atenian Hipparchus, care a reformat recitarea poeziei homerice la festivalul panathenaic.
Multi clasicisti considera ca aceasta reforma trebuie sa fi implicat producerea unui text scris canonic.
Primul filolog care a a examinat critic epopeile lui Homer, punand in discutie unicitatea autorului epopeilor antice Iliada si Odiseea a fost Friedrich August Wolf. Alti invatati, insa, isi mentin convingerea in veridicitatea existentei lui Homer.

Vezi si Nemesis, zeita razbunarii
Atat de putine lucruri se cunosc sau au fost banuite despre viata sa, incat o gluma populara spune ca poemele "nu au fost scrise de Homer, ci de o alta persoana cu acelasi nume" si savantul clasic Richmond Lattimore, autor al unor traduceri poetice in engleza bine primite ale ambelor epopei, a scris o lucrare cu titlul: "Homer: Cine era Ea?". Samuel Butler a fost ceva mai direct, imaginand o tanara siciliana drept autoarea Odiseei (dar nu si a Iliadei), o idee speculata mai departe de catre Robert Graves in romanul sau Fiicele lui Homer.
In limba greaca numele sau este Homēros, care se traduce "ostatec". Exista o teorie cum ca numele sau ar fi provenit dintr-o societate poetica numita Homeridae, care tradus literal inseamna "fiii ostaticilor", respectiv descendentii prizonierilor de razboi. Cum acesti oameni nu erau trimisi la razboi din pricina incertitudinii in privinta loialitatii lor pe campul de lupta, ei nu puteau fi ucisi in batalie. Astfel, erau insarcinati sa memoreze stocul de poezie epica a regiunii si evenimentele trecute, pana la timpul sosirii unui invatat ce le putea scrie.

Vezi si Paris si Elena, unul din cele mai celebre cupluri din istorie 
Majoritatea clasicistilor sunt de acord ca, indiferent daca a existat sau nu un astfel de rapsod pe nume "Homer", poemele homerice sunt un produs de traditie orala, o tehnica veche de generatii ce a fost mostenirea colectiva a multor poeti-cantareti (aoidoi). O analiza a structurii si vocabularului Iliadei si Odiseei arata ca poemele contin fraze bine conturate ce se repeta; chiar si versuri intregi sunt repetate. Se poate ca Iliada si Odiseea sa fi fost poeme oral formulate, compuse pe loc de catre poet folosind o colectie de versuri si fraze traditionale pe care le memorase? Milman Parry si Albert Lord au relevat faptul ca o traditie orala atat de elaborata, straina culturilor literare de astazi, este tipica epopeelor intr-o cultura exclusiv orala. Cuvintele cruciale sunt "oral" si "traditional." Parry a inceput cu "traditional". Partile mari de text care se repeta, spunea el, au fost mostenite de catre poetul-cantaret de la predecesorii sai si au fost folositoare poetului in compunere. El a numit aceste bucati de limbaj repetat "formule".
Exista loc de dezbatere pentru perioada exacta cand poemele au infiripat forma lor fixa. Solutia traditionala este "ipoteza transcrierii", in care un "Homer" non-literat dicteaza poemul sau unui scrib in secolul VI i.Hr. sau mai devreme. Homeristii mai radicali, precum Gregory Nagy, sustin cu tarie ca un text canonic a poemelor homerice ca "scriptura" nu a existat pana in perioada elenistica. (secolele III - I i.Hr.).
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

iliada odiseea tiranul atenian hipparchus poeziei homerice homer
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1872 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014418 (s)