News Flash:

Programele eugeniei naziste

16 Octombrie 2013
1997 Vizualizari | 1 Comentarii
Legea sterilizarii obligatorii, adoptata de Germania pe 14 iulie 1933, avea sa fie un pas important catre ceea ce nazistii credeau a fi potrivit teoriilor „stiintifice” ale eugeniei, o rasa umana superioara. Insa modalitatea in care nazistii au folosit eugenia pentru a-si justifica actiunile si genocidul au sfarsit prin compromiterea acesteia ca stiinta, scrie BBC History, citat de historia.ro.
„Legea pentru prevenirea urmasilor bolnavi ereditari” marcheaza inceputul programului eugenic al regimului nazist. Acesta argumenta ca persoanelor „defecte” nu ar trebui sa li se dea voie sa aiba copii. In schimb, legea promova selectarea acelor indivizi care, din punct de vedere genetic, erau considerati perfect pentru a procrea.
Dupa adoptarea legii, in Germania au fost infiintate circa 200 de curti de judecata speciale care urmau sa stabileasca ce se va intampla cu persoanele suferind de schizofrenie, boala Huntington, diverse handicapuri, chiar si alcoolism. Doctorii erau obligati de lege sa-si inregistreze toti pacientii care se potriveau criteriilor, acestia urmand apoi sa ajunga in fata curtilor speciale. Aceasta actiune a avut ca rezultat efectuarea a circa 400.000 de sterilizari intre 1933 si 1945.
In Mein Kampf, Hitler spunea despre eugenie ca ea este benefica societatii: „nevoia ca persoanele defecte sa fie impiedicate sa aiba urmasi la fel de defecti este o cerinta a ratiunii si, daca este sistematic realizata, reprezinta cel mai uman act al umanitatii. Va salva milioane de nefericiti de la suferinte nemeritate si va duce la imbunatatirea sanatatii in general.”
Hitler credea ca Germania va redeveni puternica doar daca statul aplica principiile igienei rasiale si ale eugeniei asupra societatii. Potrivit liderului nazist, natiunea germana fusese slabita, corupta de elemente degenerate care trebuiau eliminate rapid. De aceea, unora trebuia sa li se interzica sa aiba copii, in timp ce germanii „puri” trebuiau incurajati sa aiba mai multi copi.
Marius Turda, specialist in istorie moderna la Oxford Brookes University, a declarat ca „era vorba despre crearea unei societati sanatoase, puternice din punct de vedere rasial. Iar cei care nu se potriveau in aceasta schema trebuiau opriti de la a avea urmasi. Specialistii in eugenie i-au vizat pe cei pentru care statul cheltuia multi bani la nivelul ingrijirilor medicale si sociale.”
„Cand a fost adoptata legea din 1933, ea a avut in vedere atat dimensiunea medicala (recomandarea doctorului), cat si cea legala (obligatia ca un judecator sa sanctioneze recomandarea). Cazurile urmau sa fie prezentate si discutate si, uneori, oamenii puteau cere o reexaminare pentru a dovdi ca nu aveau o boala ereditara sau ca fusesera adusi in fata curtii din greseala” Apeluri de succes au fost putine; spre exemplu, in primul an de la adoptarea legii, aproape 4000 de persoane au facut apel la decizia autoritatilor, dintre care 3.559 au fost respinse.
In 1933-1934, 84.600 de cazuri au fost aduse in atenta curtilor speciale si au fost efectuate 62.400 de sterilizari fortate. In 1935, au avut loc 88.100 de procese si 71.700 de sterilizari.
Elementele rasiale pentru care regimul nazist a devenit faimos au intrat in curand in ecuatie. In anii ’30, circa 400 de copii, cunoscuti drept „bastarzii din Renania”, nascuti de femei germane, dar ai caror tati erau soldati africani francezi (din timpul Primului Razboi Mondial), au fost sterilizati deoarece erau considerati „inamici ai rasei”.
„Procedura in sine era destul de periculoasa. Femeile erau sterilizate prin legarea tuburilor falopiene, care era o operatie dificila. Barbatilor li se facea vasectomie. Cu timpul, nazistii au dezvoltat si metode de sterilizare rapida.” Este vorba de folosirea radiatiilor electromagnetice, a declarat prof. Robert Proctor, de la Stanford.
Sub incidenta legii din 1933, intrau persoanele suferind de:
1) Debilitate mintala
2) Schizofrenie
3) Tulburare bipolara
4) Epilepsie ereditara
5) Boala Huntington
6) Orbire ereditara
7) Surzenie ereditara
8) Orice forma de deformitate ereditara severa.
Lebensunwertes Leben („viata nedemna de viata”)
In 1939 a luat nastere programul „Actiunea T4”, cel mai cunoscut program al eugeniei naziste, in cadrul caruia au fost omorate zeci de mii de persoane considerate „nedemne” de a trai.
Initial, tinta programului T4 era chiar populatia germana: criminalii si nebunii pentru care statul considera ca plateste prea mult. Si pentru ca „problema” nu fusese rezolvata prin sterilizari, s-a trecut la o solutie mai pragmatica si mai brutala. „Germania urma sa porneasca un razboi mondial si avea nevoie de paturi pentru soldati”, a declarat M. Turda.
Regimul nazist avea si planuri pentru incurajarea crearii unei rase ariene de elita. S-a nascut astfel organizatia Lebensborn („Fantana vietii”), la initiativa SS-ului, care oferea ajutor financiar si social familiilor naziste. Organizatia avea ca scop incurajarea natalitatii, pentru a neutraliza rata ridicata de avorturi si numarul din ce in ce mai scazut al nasterilor, dar si incurajarea gandirii in termeni eugenici. In mod evident, programul era doar pentru germanii arieni, ai caror copii se potriveau criteriilor. Programul a inceput in Germania, dar a fost ulterior exportat si in Norvegia, Polonia, Danemarca si Franta.
Teoria eugeniei a influentat si legea casatoriei, potrivit careia partenerii trebuiau sa fie testati medical, pentru a vedea daca sufera de boli genetice. Germanii erau astfel incurajati sa-si evalueze foarte bine viitorul partener; spre exemplu, membrii SS, considerati ca facand parte din elita societatii naziste, erau avertizati ca trebuie sa-si aleaga atent partenerele de casatorie, pentru a se asigura ca ele nu aveau in familie cazuri de boli ereditare sau boli mintale.
Programele eugeniei naziste au fost inspirate de cele din Statele Unite
In procesele de la Nurnberg, doctorii nazisti s-au aparat spunand ca eugnia ca modalitate de modelare a societatii fusese folosita in trecut si in alte tari. Si aveau dreptate: in 1883, Sir Francis Galton a inventat termenul de „eugenie”, pentru desemnarea „stiintei care studiaza toate influentele ce imbunataesc calitatile innascute ale unei rase”.
In Statele Unite, in statul Indiana a fost adoptata, in 1907, o lege prin care era impusa sterilizarea celor care sufereau de boli mintale. Legea a ramas in vigoare pana in 1974. In California, persoanele cu trei condamnari penale, prizonierii cu anumite „perversiuni” si cei debili erau sterilizati, procesul fiind descris drept „asexualizare”.
Eugenia a avut adepti si in Marea Britanie. „Insa Marea Britanie nu a ajuns pana la sterilizari”, declara Debbie Challis, autorea cartii The archaeology of race. In alte tari insa, precum Belgia, Brazilia, Canada sau Suedia, au existat legi pentru sterilizarea celor bolnavi psihic, iar unele programe au continuat pana in anii ’70.
Sterilizarea in Marea Britanie si Europa
Astazi, eugenia e considerata o pseudostiinta, mai ales din cauza celor intamplate in Germania nazista, dar ea era considerata odata o ramura respectabila a stiintelor sociale.
Termenul de „eugenie”, insemnand „nastere buna”, ii este atribuit lui Sir Francis Galton, un om de stiinta britanic, care a fondat primul departament de eugenie la University College London. Sterilizarea nu a devenit niciodata politica oficiala a guvernului britanic (in parte si datorita opozitiei Bisericii Catolice), dar legi de sterilizare au fost adoptate in tari precum Finlanda, Norvegia sau Suedia in anii ’30.
Potrivit statisticilor oferite de US Holocaust Memorial Museum, intre 1933 si 1945, mai bine de 400.000 de germani, femei si barbati, au fost sterilizati din cauza legilor „igienei rasiale”.
Modalitatea brutala in care nazistii au folosit eugenia a dus la compromiterea acesteui stiinte. Legile sterilizarii adoptate in Germania nazista au fost, atunci, condamnate de alti specialisti in eugenie, considerate „o incalcare directa a libertatii umane” si „o expresie a transformarii Germaniei intr-un stat rasist totalitar”, a declarat Marius Turda.
In intreaga lume, multe societati si ziare din domeniu si-au schimbat numele pentru a se distanta de eugenia nazista. Insa in ciuda faptului ca termenul a cazut in desuetudine, exista persoane care considera ca nu ar trebui sa ne mai fie teama sa-l folosim. Potrivit lui M. Turda, „multi se tem sa mai foloseasca termenul de eugenie. Avem, in schimb, genetic engineering sau human enhancement, dar acestea au de fapt acelasi fond.”
In cartea Eugenics: The Future of Human Life in the 21st Century, biologul David Galton sugereaza ca termenul ar trebui folosit pentru ca ne-ar aduce aminte de ceea ce inseamna cu adevarat. „Spune-i cum vrei, dar daca scopul este sa folosesti o metodologie stiintifica pentru a valorifica componentele mostenite ale sanatatii copiilor urmatoarei generatii, aceasta este, prin definitie, eugenie”. Si chiar recent, guvernul britanic a aprobat folosirea unei tehnici speciale prin care, cu ajutorul ADN-ului, se pot elimina unele boli transmise de la mama la copil.
„Vrem ca stiinta sa ne ofere un raspuns privind dorinta noastra de perfectiune. Toata lumea vrea sa aiba copii sanatosi – dar oamenii sunt, prin natura lor, creaturi imperfecte.”
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

legea sterilizarii germania mein kampf debilitate mintala
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Andrynem  | #9367
Сварка двутавровых балок между собой
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1780 (s) | 23 queries | Mysql time :0.030421 (s)