News Flash:

Proiectele pe care Nicolae Ceausescu nu a mai apucat sa le termine

26 Ianuarie 2014
3347 Vizualizari | 0 Comentarii
Iata  5 mega-proiecte care astazi ar fi putut fi finalizate daca liderul comunist nu ar fi fost executat in 1989. 
Canalul Siret-Baragan 
Guvernul a decis recent infiintarea Administratiei Canalului Siret-Baragan, care sa elaboreze studiile si documentatiile tehnico-economice pentru proiectarea si realizarea Canalului Siret-Baragan, un proiect aprobat in urma cu 26 ani, oprit in lipsa fondurilor si despre reluarea caruia se discuta din 2002. 
Administratia Canalului Siret-Baragan, care va functiona ca regie autonoma, va avea in atributii sa contracteze servicii de consultanta de specialitate, sa cumpere utilajele, instalatiile si echipamentele, sa efectueze receptia lucrarilor si, ulterior, sa asigure exploatarea si intretinerea canalului. 
Noua entitate a fost infiintata printr-un proiect de lege adoptat recent de Guvern, care trebuie aprobat si de Parlament
Guvernul considera ca astfel "sunt create conditiile" pentru redeschiderea lucrarilor la Canalul Siret-Baragan si arata ca, prin realizarea canalului, este estimata obtinerea unor sporuri de recolta cu o valoare anuala de circa 120 milioane euro, potrivit dailybusiness.ro.
Proiectul pentru realizarea canalului Siret-Baragan a fost aprobat in 1988, de Consiliul de Ministri, dar a fost oprit in lipsa fondurilor dupa construirea a doar sase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevazuti.

Vezi si Astazi NICOLAE CEAUSESCU ar fi implinit 96 de ani 
Construirea canalului va aduce beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigatii in Baragan, reducerea riscului producerii de inundatii in lunca Siretului si utilizarea sa ca ruta pentru transportul naval de marfuri. 
Visul nuclear in stand-by 
Ceausescu planuia, inca din anii '80 ca Romania sa devina o putere energetica nucleara, ambitiile lui fiind sa construim 3-4 centrale dispuse in zone strategice din tara. 
Cea mai mare parte a reactoarelor ar fi urmat sa foloseasca tehnologia canadiana CANDU, dar una dintre centrale era prevazuta sa functioneze cu reactoare rusesti. Dupa 30 de ani, avem construita doar o centrala, insa si aceasta functioneaza abia la jumatatea capacitatii la care fusese proiectata (2 reactoare din cinci). 
Constructia unei a doua atomocentrale, pusa pe tapet de ultimii trei ministri ai economiei, este doar la nivel de discutie desi, verbal, s-au avansat anumite amplasamente unde s-ar putea ridica o centrala, undeva la nivelul anului 2030.
Situatia e incerta si in legatura cu proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, estimat la peste 6 miliarde de euro. Anul trecut s-au retras din proiect si ultimii doi investitori privati iar in prezent autoritatile poarta negocieri pentru atragerea unor parteneri din China.
3.200 de kilometri de autostrada
Nu putini sunt cei care spun ca, daca Ceausescu ar fi fost interesat mai mult de drumuri, astazi am fi avut tara impanzita de autostrazi. 
Constructia primei autostrazi din Romania, Bucuresti-Pitesti, a inceput la 4 februarie 1967. Aceasta a fost data in folosinta in 1973, cu noi segmente adaugate in 2007, 2010 si 2011.
Conform unui studiu realizat in 1966, regimul comunist avea in plan constructia a circa 3.200 kilometri de autostrada. Pana in 1989 s-au construit insa doar autostrada Bucuresti-Pitesti si un tronson de pe "Autostrada Litoral", cum o denumise Ceausescu.

Vezi si Fata nestiuta a lui Nicolae Ceausescu  
Raportul IPTANA, unde sunt cuprinse informatii pretioase despre viziunea lui Ceausescu asupra autostrazilor care s-au proiectat in timpul sau, arata ca pentru Autostrada Bucuresti-Pitesti, "elementele geometrice au fost proiectate pentru viteza de baza de 140 km/h", desi saraca Dacia1310, aparuta abia in 1983, nici nu putea sa ajunga la o asemenea viteza.
Studiul nu a fost urmat pana la capat desi, pe baza lui, au fost incepute, dupa anii '90, lucrarile la Autostrada Bucuresti - Cernavoda. De asemenea, IPTANA previziona si realizarea Autostrazii Ardeal, actuala Autostrada Transilvania.
Inca din anii '60, IPTANA a previzionat actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanta la Bucuresti - Pitesti si apoi pe traseul Pitesti - Sibiu - Deva - Nadlac. Institutul a sustinut inceputul lucrarilor la Autostrada Bucuresti - Pitesti, prima autostrada din Romania.  
Canalul Dunare-Bucuresti 
Canalul Dunare-Bucuresti a fost planuit pentru a face posibil transportul naval intre capitala Romaniei si Marea Neagra prin intermediul Dunarii. Lucrarile de executare au inceput in 1986.
Dupa Revolutia Romana din 1989 acestea s-au sistat, desi partea de canal deja realizata se estimeaza a fi de 70% din intregul volum de lucrari. Proiectul a ajuns la Apele Romane si a fost lasat pe rafturi. Lucrarile existente s-au deteriorat. O mare parte a placilor de beton si a bordurilor au fost furate. Constructia canalului este un proiect controversat, existand atat argumente pro cat si contra finalizarii sale.

Vezi si I-au adus BLESTEMELE moartea lui Ceausescu?  
Atunci au inceput sa circule informatii ca proiectul va fi reluat in 2009, investitia totala ridicandu-se undeva la 450-500 milioane de euro. Dupa aprobarea de mediu, o chestie de formalitate, ar trebui sa se treaca efectiv la demararea lucrarilor. Resursele financiare necesare acestui proiect vor veni ori din fonduri europene ori din finantarea statului. Practic, nu s-a intamplat nimic. in 2012, Romania a depus proiectul la Strategia Europeana pentru Regiunea Dunarii, pentru reluarea lucrarilor, a caror finantare necesita circa 800 milioane de euro.
Prin relansarea lucrarilor se are in vedere atat transportul de marfuri in ambele sensuri, cat si transformarea portului Bucuresti intr-un terminal de containere. Canalul este proiectat sa aiba o lungime de 73 km si o latime de 80 m, adancimea minima a apei de 4,5 m. Planul include patru ecluze si trei porturi, doua la Bucuresti (langa comuna 1 Decembrie - pe Arges si la Glina - pe raul Dambovita) si altul la Oltenita. 
Hidrocentrala curtata de chinezi 
Ambasadorul Chinei in Romania, Yuzhen Huo, a declarat, vineri, ca guvernele roman si chinez acorda o importanta deosebita implementarii proiectului de construire a hidrocentralei de la Tarnita-Lapustesti (Cluj), in prezent fiind realizate studii pentru ca aceasta investitie sa inceapa cat mai curand.
Compania de proiect care ar urma sa construisca hidrocentrala Tarnita, judetul Cluj, proiect de peste 1,1 miliarde euro, ar putea fi formata, intr-o prima faza, din toti marii producatori de energie detinuti de stat.
"In prima faza, compania de proiect ar urma sa fie formata din producatorii de stat. Apoi, printr-o majorare de capital, pachetul majoritar ar urma sa revina unor investitori straini", declarau, in noiembrie, surse din Departamentul pentru Energie.
Reprezentantii statului roman au avut discutii cu oficialii companiei Sinohydro din China pentru atragerea in acest proiect.
Cei mai mari producatori de energie controlati de stat sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica si complexurile energetice Hunedoara si Oltenia.
Ideea constructiei hidrocentralei de la Tarnita dateaza din timpul regimului comunist.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

mega-proiecte liderul comunist canalul siret-baragan guvern
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1792 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019964 (s)