News Flash:

Puntea dintre Asia si SUA - Nicolae Ceausescu

5 Decembrie 2013
4293 Vizualizari | 0 Comentarii
In toata „cariera“ sa diplomatica, una din ocupatiile vitale in viata sa de lider comunist, Ceausescu a jucat mereu la cel putin doua capete, intre marile puteri ale vremii, SUA si URSS. „Ceausescu nu era nici comunist, nici democrat, nici cu rusii nici cu americanii. El trebuia sa fie vazut ca un lider care cauta colaborari economice cu oricine, fara a implica interesele militare sau cele politice“, explica istoricul Dan Falcan.
Intalnirile cu sefii de stat americani si sud-americani: negocieri economice, gesturi de lider mondial si schimburi culturale
Fostul lider comunist era inainte de toate un bun negociator, o spun chiar cei care i-au fost alaturi, dar o dovedesc si acordurile economice incheiate cu majoritatea sefilor de stat cu care se intalnea. Este si cazul relatiilor cu Statele Unite ale Americii. Scopul vizitelor oficiale era economic, Ceausescu avand mereu o armata de oameni, functionari romani si oficiali ai tarilor care urmau sa fie vizitate, care pregatea evenimentul in detaliu. Aceste delegatii de specialisti plecau primele peste hotare. Se analiza posibilitatea incheierii acordurilor economice in diverse domenii, dar “apareau probleme. Cu ocazia vizitei la nivel inalt, se spargea gheata”, a declarat Stefan Andrei, ministrul de Externe intre 1978 si 1985, apoi, pana in 1989, viceprim-ministru al Comertului Exterior, citat de site-ul ceausescunicolae.wordpress.com.
„Tot ce aveam noi, membrii delegatiei, bodyguarzi, bucatar, presa, incapea intr-un avion. Niciodata n-am mers mai mult decat un avion, un Boeing. Ceausescu nu permitea ca membrilor delegatiei sa li se dea o diurna. Deci, eu plecam fara niciun ban in buzunar. El impusese ca sa nu fie decorat decat el si ea. De aceea, spre deosebire de altii, eu, ca ministru de Externe, n-am fost decorat, pentru ca a spus: nu, la noi nu se decoreaza decat seful statului si tovarasa. O alta chestiune este ca toate cadourile pe care le primeau membrii delegatiei le ridicau cei de la protocol”, a mai spus Andrei, potrivit sursei citate. Conform spuselor fostului ministru, in timpul vizitei, Ceausescu primea informatii pe mai multe cai: de la Agerpress si de la Securitate.
Ceausescu a dus mai departe ce a inceput Dej
In ultimii ani in care Gheorgiu Dej a condus Romania, s-au stabilit niste legaturi diplomatice pe care mai tarziu Ceausescu le-a preluat si chiar imbunatatit, spun istoricii. „In 1968, cand se banuia ca Richard Nixon va fi candidatul Republicanilor, Ceausescu l-a invitat intr-o vizita oficiala in tara. Devenit ulterior presedinte, intr-un soi de rasplata, Nixon a venit, un an mai tarziu, in Romania. Era pentru prima data cand un presedinte american venea intr-o tara comunista. Apoi lucrurile au continuat asa, Ceausescu mergea in Statele Unite, presedintii americani veneau aici“, a mai explicat Dan Falcan. Potrivit istoricului, relatia cu SUA a fost una buna, scopul principal al lui Ceausescu este de a prelungi clauza natiunii favorizate.
Ceausescu, punte intre Asia si SUA
Mai mult, Ceausescu ar fi ajutat chiar la aproprierea dintre SUA si China, acestea avand relatii bune cu ambele tari. Totodata, dictatorul comunist ar fi intervenit si ajutat la semnarea tratatului de pace dintre Vietnam si USA, din ianuarie 1972.
Lider comunist le facea multe probleme celor insarcinati cu protocolul. “Cand mergeam peste hotare, Ceausescu schimba vizita: nu mai mergem incolo, sa fie aia, sa fie ailalta. Ii dadea peste cap, incat seful protocolului din Egipt, de exemplu, dupa o vizita a lui Ceausescu primea concediu o saptamana, atat de mult il nauceam”, isi aminteste fostul ministru de Externe, citat de ceausescunicolae.wordpress.com.
In primavara anului 1978, Nicolae Ceausescu sosea in Statele Unite ale Americii, intr-o vizita pentru care facuse eforturi intense. Desi James Earl "Jimmy" Carter, Jr. (presedintele SUA in perioada 1977-1981) considera comunismul indreptat impotriva drepturilor omului, echipa sa a abordat o noua politica pentru Europa de Est, orientata pe diferentierea intre tarile comuniste, acordand atentie celor mai liberale in politica interna sau mai independente fata de Uniunea Sovietica. „Politica externa a Romaniei, care adesea sfida eforturile Moscovei de a reduce autonomia Bucurettiului, a facut ca regimul lui Ceautescu si primeasca un tratament diferit din partea americanilor. Ceausescu era nerabdator sa-l vada pe Carter. Voia, de asemenea, sa vina in Statele Unite sa se intalneasca cu personalitati din lumea afacerilor, in special din domeniul tehnologiei energetice si petrochimiei. La 2 iunie 1978, presedintele Carter a trimis o scrisoare Congresului pentru reinnoirea anuala a clauzei natiunii celei mai favorizate acordate Romaniei. Congresul a aprobat prelungirea pe trei ani a acordului comercial si a reinnoit clauza acordata Romaniei pentru inca 12 luni“, este descrisa vizita pe site-ul citat.
Castro si Ceausescu, prietenie la catarama
Este cunoscut faptul ca cei doi lideri comunisti erau buni prieteni si ca tarile conduse de ei aveau si cateva acorduri economice. Conform site-ului dedicat lui Nicolae Ceausescu, pe 29 august 1973, cuplul prezidential pleca in vizita oficiala intr-o serie de tari din America Latina, sub semnul pacii si al prieteniei. Prima pe lista era Republica Cuba.
„Aproape 50.000 de cetateni ai orasului Santiago de Cuba vor fi scosi in strada pentru a participa la marele miting al prieteniei romano-cubaneze. La 2 septembrie 1973, in cadrul acestei vizite in Cuba, Nicolae si Elena Ceausescu se vor intalni cu cetatenii romani care isi desfasurau activitatea in Cuba. Intre Fidel Castro si Nicolae Ceausescu au loc convorbiri care exprimau <>, conform ziarului Scanteia al acelei perioade. Romania nu fusese consultata de sovietici in problema instalarii rachetelor in Cuba, asa ca a ramas neutra“, mai arata sursa citata.
Faptul ca a existat o apropiere puternica intre cele doua tari o demonstreaza si cateva dintre produsele ajunse din Cuba in Romania, dar si vizitele frecvente ale liderului comunist, Fidel Castro, in tara.
„Se mai faceau si schimburi culturale in sensul in care noi trimiteam formatii folclorice si ei faceau la fel. In tara, se gaseau rom cubanez, trabucuri cubaneze, zahar. Noi le dadeam tractoare si alte utilaje de care aveau nevoie“, mai explica istoricul Dan Falcan.
Potrivit site-ului dedicat fostului dictator comunist roman, la fiecare vizita pe care o efectuau in strainatate protocolul era acelasi. Ziarele din Romania descriau la unison primirea intotdeauna calduroasa, entuziasta facuta de presedintii tarilor pe care Nicolae Ceausescu le vizita. Intotdeauna se dadea un banchet in onoarea inaltilor oaspeti. Intr-un cadru solemn se decernau titluri de “doctor honoris causa” presedintelui roman, iar distinsei sale consoarte i se conferea cate un titlu de membru de onoare al Consiliului universitar. Se vizitau fabrici, aveau loc intalniri cu grupuri de reprezentanti ai vietii economice si ai cercurilor de afaceri. Astfel au vizitat in cursul lunii septembrie 1973 Republica Costa Rica, Republica Ecuador si Columbia.
„Dupa cum era obiceiul, Fidel Castro si Nicolae Ceausescu veneau intr-o masina deschisa de la aeroport. Fidel Castro, un om foarte inalt, doi metri si ceva, iar Ceausescu era foarte scund. Ceausescu a fost instalat pe o ladita ca sa para diferenta cat mai mica. Si iarasi interesant este faptul ca s-a organizat o vanatoare in munti si Fidel Castro venea dintr-un periplu prin tarile africane, unde temperatura era alta, dar si fusul orar era diferit. Ajuns la locul de vanatoare, s-a culcat si s-a mai trezit abia a doua zi. Vanatoarea n-a mai avut loc. Sigur, acestea sunt aspecte anecdotice pe care cei din preajma lui Ceausescu le cunosc mai bine, cu exactitate, eu spun doar ceea ce s-a auzit ca un fapt divers”, scria istoricul Ioan Scurtu despre Castro si Ceausescu.
Potrivit istoricilor, in statele din America latina Ceausescu cauta sa stabileasca relatii economice, pentru ca Romania sa aiba o piata de desfacere pentru produsele facute in tara. De exemplu, in Venezuela tara noastra exporta utilaje petroliere.
Vizita la nivel inalt: Ceausescu si Tito, la Timisoara
Cea mai importanta vizita de rang inalt organizata la Timisoara, dupa razboi, a fost cea facuta de presedintele iugoslav Iosip Broz Tito. Evenimentul a avut loc in 1 februarie 1969, cand Tito a fost asteptat in Gara de Nord de delegatia romana in frunte cu Nicolae Ceausescu si primul ministru Ion Maurer.
Sefii de stat au fost imbarcati in limuzine decapotabile Mercedes, iar pe tot traseul pe care s-au deplasat erau intampinati de mii de timisoreni care fluturau steaguri iugoslave si romanesti.
„Tito a fost intampinat de 10.000 de sarbi in gara de la Timisoara. A fost o vreme in care Tito era deja impacat cu Romania. Se stie ca peste o mie de sarbi au fost aruncati in inchisori, peste 4.000 au fost deportati in Baragan. Delegatia romana a fost condusa la aceea vreme de Ion Iliescu, iar cea sarba, de Milos Todorov, preseditele organizatiei sarbilor”, a declarat deputatul Slavomir Gvozdenovici, fostul presedinte al Uniunii Sarbilor din Romania.
Exista si o legenda despre un cadou primit de Tito din partea romanilor. „Presa din Serbia a scris seriale intregi despre aceasta poveste. Se spunea despre un tablou celebru, pictat de Grigorescu, in rama caruia s-ar fi descoperit mai tarziu un microfon”, a mai spus Gvozdenovici.
In cadrul vizitei de prietenie de la Timisoara, Tito a purtat discutii cu Nicolae Ceausescu la Comitetul Central, in cladirea de astazi al CJT-ului, iar apoi a facut o vizita la fabrica Electrometal. In cele cinci zile petrecute impreuna la Timisoara, Ceausescu si Tito au luat masa la restaurantele Palace, la Continental si la vila International.
Renumitul interpret de muzica populara, Laza Knejevici, a fost printre muzicienii care au cantat pentru Tito si Ceausescu.
„La aceste protocoale de gradul 0 oamenii erau selectati la sange. Eu cantam in aceea perioada la acordeon. O acompaniam pe cantareata Nada Davici. Am inceput repetitiile cu cateva saptamani inainte, iar repertoriul trebuia aprobat de cei de la Cultura. Dupa ce am cantat, nu au fost aplauze, dar Tito a dat din cap aprobator, semn ca i-a placut”, si-a amintit Laza Knejevici.
Artistul timisorean a mai cantat o data pentru Tito, la vizita acestuia de la Bucuresti, din 1956.
Cu MIG-ul dupa pepene galben
Feri Datcu, fostul bucatar care se ocupa de protocolul oficial cand venea Ceausescu la Timisoara, a povestit o intamplarile de la intalnirea lui Ceausescu cu Iosif Broz Tito, de la Timisoara. Presedintele iugoslav a stat aici nu mai putin de cinci zile, alaturi de Ceausescu.
“In ultima seara, s-a organizat banchetul de final, la International. Noi trebuia sa preparam ce scria la meniul pe care il primeam. Dimineata, am observat ca la desert era si pepene cu inghetata. Dar de unde pepene galben, ca era iarna. S-au dat telefoane peste telefoane, insa fara succes. Directorul de la Gospodaria de Partid a venit si a dat telefon la aeroport, de unde a fost trimis un avion MIG in Grecia. S-a intors cu sase bucati de pepene, astfel ca seara, pe la ora 12.00, oaspetii au putut sa serveasca pepenele cu inghetata”, a declarat Feri Datcu.
Cand a plecat Tito, bucatarii care erau detasati la Hotel International au primit din partea sarbilor cate 500 de dolari, trei feluri de bauturi si un aparat de ras Wellington. “Cei care stateau cu Ceusescu nu au primit nimic. Aveau doar cei 187 de lei pe zi, bani pe care ii primeam de fapt toti”, a spus Datcu.
Teapa cu Oltcitul de la Francezi
In 1979, Nicolae Ceausescu l-a primit la Bucuresti, pe Valery Giscard d’Estaing, presedintele Frantei. Atunci s-au semnat mai multe acorduri care au dus la dublarea relatiilor comerciale dintre cele doua tari.
„Cea mai proasta afacere facuta atunci cu francezii a fost Oltcitul. Am scos din faliment Citroenul, Romania a investit 1 miliard de dolari in linia de constructie a Oltcitului care pana la urma a iesit o masina proasta si scumpa. Aici francezii ne-au tras pe sfoara: daca Renault a facut Dacia care a mers 30 de ani, Oltcitul a fost un esec care ne-a costat mult. Atunci am facut si legaturi cu Piata Comuna, erau raporturi sectoriale: ce puteam sa exportam? Cat putem vinde produse siderurgice, cate din industria usoara? Atunci, in contactele noastre cu Piata Comuna, Franta ne-a ajutat. Francezii s-ar aratat ingrijorati de faptul ca noi incepusem sa dezvoltam relatii cu fostele colonii franceze, din Africa. Dar noi le-am spus ca noi cu ce vrem sa intram acolo nu vrem sa le luam locul, nici nu avem puterea sa le luam locul”, a povestit Stefan Andrei, Stefan Andrei fost ministru Externe, pentru jurnalul.ro.
Ceausescu si Honecker, la Berlin
Una din ultimele intalniri pe carel-a avut Ceasescu cu lideri europeni a fost cel cu Erick Honecker, presedintele RDG-ului. Acesta a avut loc pe 7 octombrie 1989, pe fondul nemultumirilor legate de reforma lui Gorbaciov. Scriitorul timisorean Wiliam Totok, care traieste actualmente in Germania, a povestit despre acest eveniment.
“Politica de reforme initiata de Gorbaciov a starnit critici la Bucuresti si in Berlinul de est. Ceausescu si Honecker considerau perestroika si glasnostul drept un atentat la adresa puterii lor pe care o exercitau cu ajutorul fortelor de represiune. Ca orice dogmatic inflexibil, liderul est-german Erich Honecker se opunea cu incapatinare tendintelor de reinnoire, cramponindu-se de o formula simplista, si-n acelasi timp, agresiva, care excludea orice replica: , spune William Totok.
Astfel, pe 7 octombrie 1989 a avut loc si intalnrea dintre Ceausescu-Honecker.
“In massmedia est-germana, care executa cu o docilitate absoluta ordinele birocratiei de partid, intalnirea celor doi antirefomisti s-a bucurat de o atentie deosebita. In jargonul oficial s-a vorbit despre o intilnire prieteneasca.
In ciuda acestor incercari disperate, Honecker si cu Ceausescu nu au mai putut influenta cursul istoriei. Amandoi au disparut de pe scena politica: Honecker 10 zile mai tirziu, pe data de 17 octombrie, iar Ceausescu in decembrie 1989”, a mai povestit William Totok.
Momentul-cheie: vizita in statele asiatice
Momentul de cotitura al comunismului in Romania a fost vizita lui Nicolae Ceausescu in China, in perioada 1-9 iunie 1971. Acolo, presedintele tarii si sef al PCR are o serie de intalniri cu oficialii chinezi si, mai ales, cu „Marele Carmaci“ Mao Zedong. Avea sa fie atat de impresionat de ceea ce a vazut, incat la revenirea in tara lucrurile aveau sa capete o alta turnura.
Doctorul in istorie Claudiu Alexandru Vitanos explica de ce. „In politica sa de indepartare fata de Moscova, Nicolae Ceausescu acorda o mare importanta Chinei. Precedentul fusese creat, in timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cand Romania s-a afirmat ca negociator intre URSS si China, la inceputul anilor ’60. Ceausescu reia, intr-o anumita masura, demersurile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu o mai mare incarcatura dogmatica si cu multe urmari pe plan intern, insa.
Modelul chinez de comunism, de factura despotic-orientala, este cel care il atrage pe liderul de la Bucuresti, manat de ambitii megalomanice, favorizate si de schimbarile in evolutia relatiilor internationale“, arata dr. Vitanos.
Fascinat de cultul personalitatii practicat la chinezi, Ceausescu vrea acelasi model aplicat pentru preamarirea propriei persoane. In loc sa intampine rezistenta si sa fie sfatuit ca grandomania contravine simplitatii si austeritatii comuniste, activistii de partid s-au facut pres la picioarele conducatorului iubit.
Ei au fost cei care s-au intrecut sa creeze un sistem artificial de venerare a tot ceea ce insemna numele Ceausescu. Cum ar fi de la fabricarea unei biografii false si romantate pana la indepartarea oricaror detalii care ar fi putut aduce vreo atingere imaginii perechii prezidentiale.
Exemplu este schimbarea tablourilor cu portretul lui Ceausescu din scoli, care trona deasupra tablei din fiecare clasa. Pentru ca unui politruc i s-a nazarit ca fotografia semi profil da nastere unor glume de genul „Ceausescu e intr-o ureche“, portretul a fost inlocuit peste noapte de o fotografie frontala a presedintelui, in care i se vedeau ambele urechi.
„Lui Nicolae Ceausescu, contactul cu revolutia culturala din China - soldate cu intarirea rolului conducator al Marelui Carmaci Mao - ii da ideea lansarii unei minirevolutii culturale romanesti. interne care a dat startul redogmatizarii staliniste, reideologozarii culturale, reamplificarii cultului personalitatii, si in final, al dezastrului total al regimului“, spune istoricul Vitanos.
Si totusi a fost o tara care l-a impresionat si mai puternic pe liderul comunist al Romaniei: Coreea. „Cu toate ca se spune ca vizita din China l-a inflentat enorm pe Ceausescu, in ceea ce priveste cultul personalitatii, nu trebuie neglijat nici exemplul Coreea, manifestatiile delirante de adulare ale liderului Kim Ir Sen intrecandu-le pe cele organizate in cinstea lui Mao. In general, contactul cu societatile asiatice care isi considerau conducatorii de natura divina, si aici trebuie sa ne gandim si la Japonia, vizitata de Ceausescu in 1975, au inflentat definitoriu gandirea si actiunile Geniului Carpatilor“, relateaza dr. Claudiu Vitanos.
In cuvantarea tinuta la intoarcerea din periplul asiatic, Ceausescu spunea: „Toata activitatea lor culturala, de balet, de teatru, a fost pusa pe baze revolutionare, pe cand noi am impanzit cinematografia cu filme de aventuri, iar teatrul - cu piese occidentale. Am scos piesele revolutionare si am introdus piese fara niciun continut“. Se stie ce a urmat. Lunga iarna a restalinizarii si izolarii Romaniei, care l-a dus pe Ceausescu in fata unui zid din Targoviste. 
Cadourile primite de Ceausescu, expozitie de 10 sali la Muzeul National de Istorie
Vizitele in strainatate ale cuplului Ceausescu s-au tradus, conform protocolului international, si prin nenumarate cadouri reciproce intre oficiali, unele obiecte de arta deosebit de spectaculoase.
In ianuarie 1978, la aniversarea a 60 de ani a lui Nicolae Ceausescu, cu darurile primite s-a realizat o expozitie permanenta „Omagiala“, la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. Miile de obiecte ocupau aproximativ 2.500 de metri patrati de spatii expozitionale si a fost distribuita in zece sali. Darurile au stat ani intregi intr-o sala de gimnastica a resedintei cuplului din Primaverii. Depasit de „tezaur“, Ceausescu a hotarat sa le doneze muzeului.
Chiar daca majoritatea obiectelor din expozitie reprezentau cadouri primite de la „oamenii muncii“, in expozitie se regasesc si daruri oferite de presedintii, dictatorii si sefii de stat din cele peste 100 de tari pe care le-a vizitat Nicolae Ceausescu.
Sabie cu maner de turcoaze de la Gaddafi
Ultima expunere a cadourilor adunate de dictator in cei 24 de ani cat a fost la putere a avut loc inainte de 1989, iar un „inventar“ aproximativ al acestora a fost realizat de istoricul Vladimir Rosulescu, pe baza articolelor de presa aparute de-a lungul timpului. Astfel, potrivit blogului istoricului, vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro, unul dintre cele mai spectaculoase cadouri oferite lui Ceausescu de catre un sef de stat arab este o sabie cu teaca si maner din turcoaze, un dar primit in luna martie 1985, in Libia, de celebrul dictator Muammar Gaddafi.
De la Saddam Hussein, in mai 1975, in Irak, Ceausescu a primit un palmier din argint, in miniatura, cu patru crengute cu fructe din metal galben, in caseta de plexiglas, pe suport din lemn negru. Pe atunci, fostul lider irakian executat prin spanzurare in 2006, era secretar al Partidului Bass si vicepresedinte al Consiliului Revolutiei.
Doua canite din argint, de la Hosni Mubarak
Cel care a fost la conducerea Egiptului aproape 30 de ani, Hosni Mubarak, i-a daruit lui Ceausescu doua canite din argint pentru ceai. Cadoul fost facut pe 28 aprilie 1977, pe vremea cand Mubarack era doar vicepresedinte al statului arab.
Din colectia de cadouri mai fac parte o tava de argint cu incrustatii florale care i-a fost oferita lui Nicolae Ceausescu de catre Uniunea Socialista Araba din R.A. Libiana, cu ocazia Congresului al XI-lea al PCR, organizat in luna noiembrie a anului 1974, un platou ornamental din arama argintata, care are in centru un calaret arab si o inscriptie, cadou dat lui Ceausescu cu ocazia unei vizite pe care a facut-o in Republica Libia, la 27 iunie 1984.
La fel de valoroase sunt o bomboniera executata manual din argint, daruita de Mohamed Hafez Ghanem, prim secretar al C.C. al Uniunii Soc. Arabe Egipt, cu prilejul Congresului al XI-lea al PCR, organizat in noiembrie, 1974, o oglinda rotunda in rama suport de argint, cu o pasare in relief si suport de lemn pliant, daruita tot in Egipt.
La 6 aprilie 1972, cu prilejul vizitei in Republica Araba Egipt, Nicolae Ceausescu a primit Marele Colan al Nilului, facut din aur, peruzele, rubine si email, iar Elena Ceausescu Ordinul „Al Kamal“, facut din argint aurit, cu rubine, safire si turcoaze.
Manuscrisul primei traduceri in limba romana a Coranului, oferit lui Gaddafi
Nici cadourile oferite de Nicolae Ceausescu nu erau unele banale. Potrivit istoricilor, vizita lui Nicolae Ceausescu la Benghazi din februarie 1974 a fost una importanta pentru relatiile dintre cele doua tari, iar in timpul vizitei, Ceausescu i-a facut lui Gaddafi un cadou care l-a impresionat: o cutie mare din argint, in care se afla o carte veche de sute de ani, scrisa de mana, nimic altceva decat manuscrisul original al primei traduceri in limba romana a Coranului, singurul exemplar din tara.
Cadouri vandute la licitatie
O serie inedita de obiecte de colectie care au apartinut familiei Ceausescu a fost scoasa si la vanzare, in 2012, la licitatia „Epoca de Aur“, organizata chiar pe 26 ianuarie, de ziua dictatorului.
Punctul de interes al licitatiei au fost tot cadourile luxoase de protocol, primite de sotii Ceausescu in cadrul vizitelor oficiale, printre care o pereche de porumbite din argint aurit si emailat primita de Ceausescu de la ultimul sah al Iranului, Reza Pahlavi, in timpul vizitei oficiale de la Bucuresti din 1977, care s-a vandut cu 7.500 de euro, dar si un stilou „Pilot Elite“, primit cadou de Nicolae Ceausescu, cu ocazia vizitei oficiale in Japonia din 1975. Confectionat din bachelita, cu penita de aur, stiloul facea parte dintr-o adevarata colectie de instrumente de scris a dictatorului, descoperita dupa prabusirea comunismului. Pretul de pornire a fost de 2000 euro.
Printre cele mai excentrice obiecte s-au aflat doua piei de animale, una de tigru, realizata din blana a sase pui de tigru, oferita lui Ceausescu in Asia pentru a-i maguli orgoliul, si o blana de leopard, primita in Africa. Cel mai ravnit obiect a fost o statueta de protocol daruita de fondatorul Chinei comuniste Mao Zedong. Iacul de bronz a pornit de la valoarea de 300 de euro si s-a adjudecat cu 12.000 de euro.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

lider comunist ceausescu
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1765 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018995 (s)