News Flash:

Puterea Papalitatii in istorie

24 Mai 2013
1333 Vizualizari | 0 Comentarii
In sec. al X-lea, Europa crestina a inceput sa-si anihileze inamicii si sa se extinda. Pentru o perioada de timp acest lucru era valabil, in mod egal, pentru ambele Europe, si cea de vest, dominata de crestinismul catolic si pentru cea de est, unde biserica ortodoxa ii convertea pe slavi intr-un ritm constant. Cele doua biserici sunt deja separate, isi creeaza traditii diferite, desi incercari de reunificare au continuat sa fie facute.
Cele doua biserici aveau in fata viitor cu totul diferit. Asupra bisericii ortodoxe se executa o presiune tot mai mare din cauza extinderii islamismului. In vest insa urmatoarele cateva secole vor deveni „epoca religiei”, in care biserica si religia influenteaza toate domeniile vietii.
Atractia imediata
Au existat multe motive pentru aceasta. Atractia religiei a avut un impact imediat si evident intr-o lume brutala si nesigura. Majoritatea oamenilor din epoca medievala duceau o viata grea cu multe neajunsuri. Acest lucru a facut din promisiunea crestina a unei eternitati pline de bucurie, un lucru, in particular, foarte atragator, iar biserica detinea cheile unei vieti eterne. Preotimea efectiv a monopolizat sistemul educational – doar cativa dintre profani erau chiar invatati – si numai ei puteau citi si intelege versiunile latine, grecesti si ebraice in care era scrisa Scriptura. Pornind de la fiecare aspect – si mai presus de toate cand liturghia a fost celebrata de catre un preot – biserica a devenit un factor indispensabil in a realiza contactul dintre Dumnezeu si omenire. Ca rezultat, religia a devenit centrul vietii oamenilor si treptat, preotimea a ajuns sa fie considerata ca persoane superioare – in cel mai bun caz o elita spirituala, iar in cel mai rau caz o casa privilegiata.
Elita spirituala
La inceputul evului mediu majoritatea oamenilor au adoptat viziunea „elitei spirituale”. Acest lucru era, in special, adevarat in ceea ce-i priveste pe calugari si pe maici. Acest fapt a fost vazut ca cel mai dorit fel de viata crestina, si astfel monastismul a luat amploare, a inflorit la inceputul secolului al V-lea, cand Sf. Benedict si-a conceput regulile monastice.
Secolul X si XI sunt martore ale unei mai profunde reinvieri, incepand in 910 cu intemeierea in Franta a manastirii Cluny. Curand aceasta mare manastire a devenit un model pentru altii, si in cateva decenii au ajuns sa fie 1500 de manastiri care i-au urmat exemplul. Influenta cluniana a fost resimtita in comunitatea crestina din vest, inspirand biserica sa curme abuzurile si sa impuna o disciplina uniforma asupra membrilor sai.
Puterea Papalitatii
In secolul XI, multe ordine monastice noi au fost fondate, inclusiv cel al cinsternienilor foarte disciplinati. Papalitatea a „detronat” dominatia sfintilor imparati romani si a continuat sa lupte pentru dreptul sau de a controla evenimentele din cadrul bisericii. Fratia Viermilor a adus aceasta disputa, Investitura controversata, la o concluzie cu succes. Intre timp, prima cruciada (1096 – 99) condusa de Papa Urban al II-lea a ridcat prestigiul papal la noi inaltimi. In secolul urmator, papalitatea deja functiona mai mult ca un jucator in politica europeana decat ca o forta spirituala. Secolele XII si XIII sunt vazute ca punctul cel mai inalt al civilizatiei medievale, iar istoricii Evului Mediu sunt inclinati sa spuna ca Renasterea din secolul XII a fost mult mai importanta decat ultima si mai renumita Renastere italiana. O crestere a populatiei, o imbunatatire a metodelor din agricultura, dezvoltarea oraselor precum si comertul au dat un nou imbold societatii europene.
Intemeierea universitatii
Un prim rezultat al acestei expansiuni generale, a fost o crestere mare de oameni educati (de ex., ca si administratori, secretari, si avocati), iar acest lucru a dus la o dezvoltare a unei noi institutii de invatamant superior – universitatea. Universitatea din Bologna, fondata in 1158, a fost prima, urmata de cea de la Paris, Oxford, Cambridge si Heidelberg. Prin secolul XIV universitatile erau de gasit peste tot in Europa.
In acelasi timp au fost traduse texte ale autorilor greci care pana atunci nu au fost cunoscute. Aceste texte au fost conservate si transmise de catre lumea islamica. Limba in care au fost traduse este limba latina, limba invatatilor din vest. Ei au deschis noi drumuri catre materii cum ar fi: logica, geometria, medicina, si astronomia. De asemenea, ei au creat problemele de intelect, deoarece adesea apareau contradictii intre invataturile antice si cele ale bisericii. O serie de mari ganditori medievali cunoscuti ca filozofi invatati au abordat aceste probleme. Cea mai remarcabila figura, cea a Sf. Thomas Aquinas (c. 1225 – 74) a scris lucrarea Summa Theologia intentionand sa aduca credinta si ratiunea la acelasi nivel, fapt care si astazi reprezinta baza filozofiei catolice.
Saracia sfanta 1959
Una dintre cele mai atractive figuri medievale a fost un italian, Sf. Francisc de Assisi (1182 – 1216) care si-a abandonat viata plina de belsug pentru a trai „sfanta saracie”. Caldura lui umana si dragostea pentru inreaga creatie – vazuta in scene ca predica lui catre pasari – au introdus o noua viziune in crestinatate care inainte lua in ras lumea materiala. De asemenea, Sf. Francisc a intemeiat Ordinul Franciscan al calugarilor, dedicati saraciei, castitatii si supunerii, dar traind in lume ca si cersetori, predicand si efectuand lucrari bune. Printr-o stransa legatura cu Sf. Francisc, Sf. Clare a fondat si el un ordin similar pentru femei, numit Ordinul celor Saraci. Un alt ordin al cersetorilor, cel al Dominicanilor a fost de asemenea fondat la inceputul secolului XII.
In ochii unora saracia si umilinta Sfantului Francisc, atat de supus Evangheliilor, au pus o lumina nefavorabila asupra splendorii si bunastarii lumesti de care beneficia Papalitatea si Biserica. Pe la mijlocul secolului al XIII-lea Papa a devenit un stapan teritorial in Italia, si de asemenea capul unei largi organizatii internationale cu proprii ei administratori instruiti si cu propriile instrumente de colectat taxele. Peste tot biserica avea o pozitie privilegiata, fiind sustinuta de inaltele tribunale speciale, singurele institutii carora ii dadeau socoteala, unde pedepsele erau considerabil mai usoare decat cele imputate profanilor pentru ofense comparabile. Acestea si multe alte resentimente au devenit tot mai mari cand orasele au inceput sa infloreasca si sa se imbogateasca, iar numarul laicilor bogati cu stiinta de carte si bine informati crestea. Profanii erau extrem de piosi si nerabdatori sa participe tot mai mult la viata religioasa.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

papa papalitate istorie europa europe crestinismul catolic
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1717 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019226 (s)