News Flash:

Raoul Sorban, salvatorul evreilor din Cluj

1 Septembrie 2013
2222 Vizualizari | 0 Comentarii
Dupa Dictatul de la Viena, in toamna anului 1940, Raoul Sorban s-a decis sa ramana la Cluj, unde a deschis singura editura de carti in limba romana din Ardealului ocupat.
Editura Romaneasca din Ardealul de Nord, desi cenzurata intens, a reusit sa publice multe lucrari beletristice, medicale si de istorie. Printre colaboratorii ei s-au numarat avocatul clujean Emil Hatieganu (1878-1959), fratele sau, Dr. Iuliu Hatieganu (1885- 1959), avocatul Aurel Socol (1889-1962) profesorul maghiar Miskolczy Dezso si Pamfil Pop (ultimii doi fara date biografice).
In acele timpuri tulburi, o mare parte din populatia ardeleana s-a "refugiat" in Romania, printre care si unii evrei.
Recensamantul statului maghiar, din anul 1941, desi este considerat un "recensamant de propaganda", menit sa augmenteze cifrele reprezentand populatia maghiara, sublinia ca in Cluj exista o comunitate evreiasca de 16.763 de persoane din cei 185.000 de de locuitori.
Propaganda nazista accentua faptul ca germanii sunt un popor civilizat, care iubesc ordinea si disciplina, si deci cetatenii, care sunt cinstiti, nu au de ce sa se teama. Izick Schwartz, un rabin din oras, chiar povestea evreilor, cat de frumoase erau toate in Germania studentiei lui, la Heidelberg (probabil prin anul 1900). Aceasta a fost o anestezie prin propaganda, potrivit ziare.com.
Intelectuali ca Raoul Sorban, Aurel Socol si Emil Hatieganu, care ascultau radioul german si citeau presa nazista, incercau sa-i convinga pe evrei sa plece in Romania, pentru a supravietui.
Asa s-a organizat o miscare prin care peste 500 de familii de evrei au fost scoase din Ardealul ocupat si trecute peste dealul Feleacului in Romania. Multi tarani din Manastur, Gilau si Huedin au calauzit grupuri de evrei "peste granita".
In mod cert, se poate spune ca din acest grup de salvatori de suflete omenesti din Ungaria horthista au facut parte Aurel Socol, Raoul Sorban, Emil Hatieganu, Dr. Iuliu Hatieganu, Pamfil Pop si Miskolczy Dezso. Avand in vedere magnitudinea operatiei, chiar sub ochii Gestapoului (cu sediul in hotelul New York din Cluj) e firesc sa-ti imaginezi ca grupul a fost mai mare, dar eu nu am gasit niciun fel de detalii precise.
Niste supravietuitori evrei relatau unui scriitor american despre faptul ca granicierii romani de la Turda au prins in toamna anului 1943 un grup de vreo 12 evrei si ghizii lor, Pamfil Pop, din Gilau si Aurel Socol, din Cluj.
Arestati pentru "trecere frauduloasa de frontiera" au fost dusi la Timisoara, pentru judecata. Autoritatile maghiare, auzind de acest caz, au inceput demersuri pentru extradarea lor.
Scriitorul si avocatul bucurestean Ionel Teodoreanu s-a oferit sa-i apere, pe toti, in procesul judecat la Timisoara. Intr-o pledoarie probabil ramasa clasica in istoria dreptului romanesc, Ionel Teodoreanu a cerut Curtii sa clarifice baza legala a actiunii:
"Onorata instanta, de cand este considerate alatoria, in tara, de la un oras romanesc, la alt oras romanesc o actiune criminala? Actiunea criminala consta in instrainarea unui petec de tara de catre tradatorii care ne-au reprezentat la Viena! Daca considerati ca aceasta stare de lucruri e normala, condamnati-i sever, si luati-ma si pe mine la puscarie, pentru ca eu nu pot admite asa ceva!"
Reactia spectatorilor din sala, in mare majoritate studenti, a fost exploziva. Lumea a atacat judecatorii, s-au spart geamurile, s-au rupt bancile din sala, in timp ce toti salariatii judecatoriei s-au baricadat prin closete. Lumea scanda "Romania! Romania!" si "Moarte tradatorilor!"
Toti inculpatii au fost imediat eliberati, fiind scosi din sala judecatoriei pe bratele oamenilor din sala si a celor ce asteptau afara, pe trepte.
Procesul s-a terminat fara decizie. Dosarele si documentele aflate acolo au fost, toate, arse de studenti. Din datele documentare ale Holocaustului reiese ca din Cluj au fost deportai 16.148 de evrei, dintre care foarte putini au supravietuit. Se pare ca Pamfil Pop si Miskolczy Dezso au murit in inchisorile comuniste.
In anul 1987, Raoul Sorban a primit cetatenia onorara a Israelului si a fost decorat de catre Yad Vashem Holocaust Museum cu unul dintre cele mai prestigioase medalii, aceea de "Righteous Among the Nations".
In anii 1990, insa, au aparut niste persoane, in Bucuresti, care disputa rolul lui Raoul Sorban. Probabil acest dosar va ramane inca deschis. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

raoul sorban cluj evrei comunitate evreiasca salvatori
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1783 (s) | 23 queries | Mysql time :0.015522 (s)