News Flash:

Rascoala de la Flamanzi sau rascoala taraneasca

7 Iunie 2013
2645 Vizualizari | 0 Comentarii
Rascoala din 1907 a inceput ca raspuns la inechitatea impartirii pamantului in Vechiul Regat. Dupa cum mentiona Constantin Stere, un milion de tarani aveau mai putin de trei milioane de hectare si 1.000 de arendasi aveau 4 milioane de hectare.
Se observa ca putini tarani detineau o suprafata insemnata. In schimb, latifundiarii detineau majoritatea terenului arabil. Ei inchiriau pamantul unor arendasi pe sume de bani foarte mari, iar acestia la randul lor faceau rost inapoi de banii platiti prin munca taranilor. Numai ca abuzurile acestora in incercarea de a face un profit cat mai mare nemultumeau si mai mult taranii. 
Personalitati ale vremii au atras atentia asupra neregulilor si a eventualelor consecinte daca nu se luau masuri pentru inceperea unei reforme agrare, insa avertismentele au fost deseori ignorate.
Inceputul rascoalei
In partea de nord a Moldovei, fratii Fischer detineau majoritatea terenurilor in ceea ce era numita atunci "Fischerland". Suprafata totala insumata de era de 200.000 de hectare care se intindea pe suprafata judetelor Botosani, Neamt si Iasi.
Se amana in mod deliberat de catre Mochi Fischer reglementarea contractelor cu taranii din Flamanzi pentru a ii face pe acestia sa semneze pentru niste conditii foarte dezavantajoase. 
Pe 8 februarie, administratorul mosiei Gheorghe Constatinescu este atacat de taranii nemultumiti de clauzele intelegerilor. Speriat de comportamentul lor violent, Mochi Fischer fuge in Cernauti. 
Autoritatile nu s-au implicat destul pentru a reglementa aceasta situatie si taranii din regiune, de teama ca ar putea ramane fara un loc de munca si fara mancare, dupa o acalmie de 20 de zile incep sa recurga la acte de violenta. Rascoala se extinde in doua saptamani in toata tara, focare de insurectie aparand aproape peste noapte.
Schimbarea guvernului
Pe 12 martie, guvernul conservator fiind incapabil de a lua masuri pentru a domoli rascoala este inlocuit cu un guvern liberal condus de Dimitrie Sturza, Ion I.C. Bratianu fiind la Interne si Alexandru Averescu ocupand functia de Ministru de Razboi.
Rasculatii ucisesera deja un numar mare de arendasi, mosieri si administratori devastand proprietatile acestora. Dar nu s-au oprit aici. Au fortat intrarea in marile orase, acolo unde s-a reusit au facut pagube enorme facand victime printre soldati si oficialitati. Au fost distruse si liniile de comunicatie ingreunand eforturile noului guvern de a restabili ordinea. Au fost date lupte grele la intrarea in Bucuresti.
Raspunsul autoritatilor
Armata a fost mobilizata, circa 140.000 de soldati fiind chemati la datorie. Rascoala a fost cel mai greu innabusita in Oltenia, taranii de aici fiind foarte inversunati. In aprilie, rascoala fusese aproape in totalitate reprimata, dar au fost luate masuri exceptionale din partea autoritatilor pentru a preveni o noua revolta in lunile urmatoare.
Rapoartele de atunci dovedesc faptul ca armata nu a facut uz de forta excesiva, desi s-a pus un accent foarte mare de-a lungul vremii asupra reprimarii dure. Au fost unele cazuri in care nu s-a putut evita crearea de victime si este binecunoscut atacul cu focuri de artilerie asupra a catorva sate, dar in majoritatea cazurilor soldatii s-au comportat cu distinctie, fiecare unitate avand cate un procuror care veghea asupra legitimitatii actiunilor trupelor. De cele mai multe ori se soma si se tragea la picioarele rasculatilor pentru a ii descuraja.
Numarul celor ucisi
Numarul victimelor este dezbatut si astazi deoarece regele Carol I a ordonat distrugerea a unei parti importante a documentelor care faceau referire la rascoala. 
S-a vehiculat un numar de 11.000 de tarani omorati si alte cateva zeci de mii arestate, cifre care au aparut in ziarele Adevarul si Dimineata detinute de Constantin Miile, un cunoscut ziarist. Diplomatii austrieci mentionau 4.000 de victime si cei francezi 15.000. In schimb Ion I.C. Bratianu spunea in Parlament ca au fost doar 419 victime.
Interferente straine
Conform documentatiei oferite de Anton Caragea, rascoala de la Flamanzi ar fi fost inflamata in mod artificial de contele austro-ungar Alois Lexa von Aehrenthal, artizanul Crizei Bosniece prin care Austro-Ungaria anexa Bosnia si Hertegovina in 1908.
Aceleasi planuri le-ar fi avut si pentru Romania. Printr-o retea de spioni bine impamantenita inainte de evenimente si prin plata de sume imense catre Constantin Miile s-a reusit propagarea insurectiei in intreaga tara. Mai multe oficialitati ale vremii se plang intr-adevarar de campania nociva a presei care indemna la rascoala si care publica stiri false, potrivit ziare.com.
Un motiv pentru ordinul dat de Carol I de distrugere a documentelor, singurele care mai puteau face lumina in cadrul acestor evenimente, dupa cum explica istoricul, este acela ca el se semnase in secret un pact cu Germania in 1883. 
Cum Germania si Austro-Ungaria erau aliate, dovedirea implicarii autriecilor ar fi facut imposibila continuarea pactului cu germanii, Carol I dovedindu-se fidel radacinilor sale germane. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

vechiul regat constantin stere tarani inceputul rascoalei moldovei
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1576 (s) | 34 queries | Mysql time :0.017947 (s)