News Flash:

Rascoala Ioniei impotriva persilor

5 Iunie 2015
1186 Vizualizari | 0 Comentarii
Adanc stanjenite in procesul dezvoltarii lor economice si politice, prin prezenta tiranilor locali, sustinuti de persi, suportand cu greu statutul de a fi integrate intr-o satrapie persana cetatile ionice se aflau in pragul unor masuri importante. Constiinta necesitatii unei organizari bazate pe apelul la unire si la cererea de ajutor din partea grecilor liberi se impunea tot mai pregnant. In ajunul cuceririi Ioniei de catre persi, cetatile ionice mai facusera o tentativa de a cere ajutor grecilor de pe continentul european. Ei trimisesera inca de pe vremea domniei lui Cyrus o delegatie la Sparta, dar acest demers a ramas fara rezultate concrete.

Atunci lucrurile au luat o alta intorsatura, deoarece rascoala gasi un sef: pe Aristagoras, ginerele lui Histiaios, acesta din urma in anii de la inceputul secolului V era inca retinut la Susa. Ca si socrul sau, Aristagoras era un tiran, tiranul Miletului. Primul pas care l-a facut a fost acela de a renunta la tiranie si a instituit un regim democratic la Milet. Al doilea, a fost o calatorie in Grecia Balcanica pentru a sonda opinia grecilor de peste mare si a se asigura de ajutorul pe care putea conta.

Vezi si Mezii si Imperiul persan al Ahemenizilor

Mai intai, ca si inaintasii sai, s-a indreptat spre Sparta, unde nu a fost bine primit. Vizita lui Aristagoras la Sparta asa cum este povestita de Herodot, a fost ulterior deformata de traditie prin felurite anecdote. Cert insa este ca Aristagoras s-a infatisat regelui Cleomenes al Spartei insotit de o harta a lumii antice, gravata pe bronz, si ca i-a explicat configuratia continentelor, a marilor si a fluviilor, precum si planurile de cucerire ale lui Darius. Rezultatul demersului a fost negativ.

Vezu su Tomiris, regina geta care a invins Imperiul Persan

Si Aristagoras a plecat mai departe, indreptandu-se spre Atena si Eretria (498). Aici primirea a fost favorabila; fiecare din cele doua cetati au trimis spre Ionia cate 20 de corabii cu oameni inarmati. Socotind ca nu mai are ce astepta, Aristagoras da semnalul revoltei, fara sa asculte afatul lui Hecataios, unul din cei mai influenti oameni din Milet, si anume indemnul de a-si asigura mai intai dominatia marii si de a strange fondurile necesare unei campanii. Grecii au atacat orasul Sardes, fara sa-i poata cuceri fortareata, arzandu-l si lasand numai ruine in urma lor; dar in preajma Efesului au fost invinsi, si atenienii s-au intors acasa, unde, spre surprinderea tuturor, Hipparchos, fiul lui Charmos, un Peisistratid, este ales arhonte (496), ceea ce avea o anumita semnificatie daca se tinea seama de sprijinul dat de persi familiei Peisistrazilor. Cu toate acestea, revolta se extinde. Rand pe rand ea cuprinde in nord cetatile Propontidei, in sud pe cele din Caria si din insula Cipru.

Din nefericire, Aristagoras nu avea taria de caracter pentru a face fata dificultatilor care s-au ivit. Parasind cauza pentru care luptase se refugiaza in Tracia, la Myrkinos, unde, in urma unei consfatuiri cu partizanii sai, decide sa urmeze un plan mai vechi, si anume, stramutarea ionienilor nemultumiti in Sardinia. Dar nu mai izbuteste sa aduca nimic la indeplinire, caci este ucis la asediul unei cetati din Tracia. In locul lui, pe scena evenimentelor din Ionia, reapare Histiaios. Personalitatea si rolul jucat de acest fost tiran sunt mai mult decat dubioase. Pe cat se pare, reintoarcerea sa in fruntea rasculatilor urmarea mai degraba profituri personale din actiunea de piraterie. Nu dupa mult timp a fost prins de Artaphernes, satrapul Lydiei, si omorat prin crucificare (493).

Nici revolta nu mai avea sorti de izbanda. In 494, persii organizeaza pe mare si pe uscat asediul Miletului. La insula Lade, in fata Miletului, flota ionica alcatuita din 353 de corabii trimise de diferite cetati, dar lipsite de o comanda unitara, este imprastiata, in ciuda minunilor de vitejie infaptuite de luptatorii din Chios. Miletul a fost cucerit, incendiat, barbatii ucisi, iar femeile si copii dusi in captivitate la Susa. Marele templu al lui Apollo de la Didyma, unul dintre oracolele vestite ale lumii antice a fost de asemenea ars, impotriva ordinelor date de Darius. Restul oraselor ionice care luasera parte la revolta au fost la randul lor supuse.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

dezvoltarii economice politice tiranilor persi statutul cyrus sparta
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2298 (s) | 34 queries | Mysql time :0.074606 (s)