News Flash:

Razboiul de Treizeci de Ani sau lupta pentru hegemonie in Europa

19 Mai 2013
2749 Vizualizari | 0 Comentarii
Razboiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 pana in 1648 si a fost un razboi purtat sub pretext religios. Cauza principala a fost lupta pentru hegemonie in Europa, in special ambitia Frantei, condusa de cardinalul Richelieu, de a se profila pe plan european in detrimentul Imperiului romano-german si puterii Habsburgilor. Astfel, regatul Frantei, prin subsidii financiare si sprijin moral, a incurajat si amplificat resentimentele antiimperiale ale principilor protestanti germani. Acestia, sub conducerea principelui elector Frederic al IV-lea al Palatinatului, au pus pe picioare, in anul 1608, Uniunea Protestanta, in sprijinul careia au intervenit militar, pe parcursul razboiului, Franta, Olanda, Danemarca, Suedia - cu regele Gustav Adolf si Transilvania. De partea cealalta, principele elector Maximilian I de Bavaria a organizat, in anul 1609, coalitia intitulata Liga Catolica, proimperiala.
Razboiul a fost declansat prin incidentul din Praga, cand doi reprezentanti ai imparatului si notarul acestora au fost aruncati pe fereastra (defenestrati) de starile cehe nemultumite. Aceasta a fost scanteia inceperii razboiului care a urmat. Frederic al V-lea ("Regele de o iarna"), cel care a fost ales de starile protestante de la Praga ca rege al Boemiei, in ciuda impotrivirii reprezentantilor imperiali (care au fost aruncati pe fereastra, dar au supravietuit), nu s-a putut mentine la putere decat pana in anul 1620. In Batalia de la Muntele Alb (Kutna Hora), armatele starilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au fost infrante de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly si Wallenstein. Astfel, Frederic al V-lea a fost nevoit sa fuga in Olanda, iar imparatul Ferdinand al II-lea si-a impus pretentiile asupra coroanei Boemiei.
Razboiul s-a desfasurat in cea mai mare parte pe teritoriul Sfantului Imperiu Roman provocand pagube economice imense. Localitati si bunuri materiale au fost distruse, foametea si epidemiile au dus la disparitia aproape totala a populatiei din regiunile implicate in razboi. In sudul Germaniei numai o treime din populatie a supravietuit acestui razboi nimicitor, fiind necesar mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor provocate.
Razboiul a inceput ca un conflict religios, de felul celor din Franta sau din tarile de Jos, numai ca a luat proportii internationale, intinzandu-se din Danemarca pana in Transilvania. Aceasta a fost cu putinta din doua motive. Pe de o parte, calvinistii cehi din Cehia, care nu voiau sa se lase condusi de germani, formau un grup influent in politica si economia tarii lor. Pe de alta parte, a aparut problema Marii Baltice.
In regiunea Balticii, puterea dominanta, la inceputul secolului al XVII-lea, era Danemarca, de care Norvegia nu era inca despartita. Suedia detinea Finlanda si Estonia. Cu forta ei militara, sub conducerea tanarului si viteazului rege Gustav Adolf, a inchis, pentru o suta de ani, iesirea la mare a Rusiei. De asemenea, a redus posesiunile regatului polon de pe o fasie intinsa a tarmului baltic. Domnia lui Gustav Adolf (1611-1632) a avut drept consecinta construirea unui stat puternic, prin reforme legislative si militare, prin stimularea economiei si a culturii, prin dezvoltarea marinei comerciale.
Interese de negot (comerciale) in bazinul Balticii nu aveau numai statele germane din nord si orasele hanseatice (Hamburg, Lübeck, Danzig - astazi Gdansk) in Polonia, ci si Anglia, Olanda, chiar Spania. Pentru bogatiile ei - grane, peste, lemn, minereu de fier si arama.
Inceputa in 1618, la Praga, prin aruncarea pe fereastra a doi dregatori imperiali, revolta Cehiei a fost inabusita de trupele lui Ferdinand al II-lea. Batalia de la Muntele Alb (1620)a fost urmata de o represiune sangeroasa, de confiscarea averilor nobilimii, de convertirea cu sila la catolicism. Urmarindu-si planurile de a slabi puterea imparatului, Anglia, Olanda si Franta s-au straduit, cu bani si diplomatie, sa provoace in nordul Germaniei, mai intai, o interventie daneza (repede invinsa), apoi, una suedeza.
Gustav Adolf a murit in lupta de la Lützen (1632). Dar si dusmanul sau, Wallenstein, care-si formase o armata de mercenari, va fi ucis din ordinul imparatului. Ca si Mihai Viteazul, Wallenstein a cazut victima Habsburgilor, ostili oricarei politici independente in zona pe care o dominau. Din 1635 intra in lupta si Franta, care-i avea ca adversari pe spanioli (atat in sud, cat si in nord, in Flandra). Ea trimitea trupe in Germania, dar si ajutoare banesti in Portugalia si Catalonia, alimentand, astfel, focare de revolta impotriva Spaniei.
Razboiului de 30 de ani i-a fost pus capat prin Pacea Westfalica. Acest document a marcat inceputul sistemului statal european bazat pe state nationale. Cu toate acestea Sfantul Imperiu Roman a continuat sa existe (pana in 1806), insa cu puteri mult slabite fata de perioada medievala.
In Germania, formarea natiunii a intarziat fata de alte parti ale apusului Europei, deoarece existau vreo 400-500 de state (statulete) mari si mici, adeseori foarte mici. Aceasta faramitare politica a fost statornicita de catre „pacile din Westfalia”, prin care razboiul a luat sfarsit in 1648. A fost slabita autoritatea Imperiului asupra micilor state care, inca din Evul Mediu, aveau traditii si institutii proprii. Dinastia din care de doua sute de ani se alegeau imparatii, Habsburgii, fiind impiedicata sa dea Germaniei forma unei monarhii absolute, a manifestat aceasta tendinta numai in Austria si in celelalte provincii unde domnea direct. De atunci, a inceput sa se desparta istoria austriaca de cea a Germaniei, unde protestantii au primit libertatea religioasa pentru care luptasera. In schimb, acolo unde Habsburgii erau stapani, s-a impus in continuare catolicismul cel mai intolerant.
Opera distrugatoare a razboiului a adus Germaniei indelungate suferinte si i-a schimbat, partial, harta politica. A asigurat cultelor protestante libertatea pe care Habsburgii le-o refuzau, dar a stors de vlaga tara si a creat trei poli de concentrare a fortelor pentru viitor: Austria, Bavaria si Brandenburg-Prusia.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

hegemonie europa frantei habsburgilor gustav adolf liga catolica
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1659 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013989 (s)