News Flash:

Razboiul sarbo-turc si manevrele diplomatice

23 Iulie 2014
1876 Vizualizari | 0 Comentarii
La 30 iunie 1876, Serbia, urmata de Muntenegru, au declarat razboi Imperiului Otoman. La 8 iulie, tarul Alexandru al II-lea si printul Gorceakov s-au intalnit cu imparatul austriac Franz Joseph I si contele Andrássy la castelul Reichstadt din Boemia. Nu s-a semnat niciun acord, dar in timpul discutiilor, Rusia a acceptat sa sustina ocuparea de catre Austria a Bosniei si Hertegovinei, iar Austro-Ungaria, in schimb, a acceptat retrocedarea sudului Basarabiei pierdut de Rusia in timpul Razboiului Crimeei, si anexarea de catre Rusia a portului Batumi de pe coasta estica a Marii Negre. Bulgaria urma sa devina autonoma (independenta, dupa inregistrarile rusesti).

Vezi si Planul Anaconda si blocada razboiului civil american 
In iulie-august, slab pregatita si slab echipata armata sarba sustinuta de voluntari rusi nu a reusit sa-si indeplineasca obiectivele strategice ofensive dar a reusit sa respinga ofensiva otomana in Serbia, si la 26 august, Serbia a cerut puterilor europene sa medieze incheierea razboiului. Un ultimatum comun al puterilor europene a obligat Poarta sa dea Serbiei o luna de armistitiu si sa inceapa negocieri de pace. Conditiile de pace propuse de turci au fost insa refuzate de puterile europene deoarece erau prea dure. La inceputul lui octombrie, dupa expirarea armistitiului, armata turca si-a reluat ofensiva si situatia sarbilor a devenit rapid disperata.

Vezi si Primul Razboi din Indochina
Ca rezultat, la 31 octombrie 1876, Rusia a dat Turciei un ultimatum sa inceteze ostilitatile si sa semneze un nou armistitiu cu Serbia in 48 de ore. Ultimatumul era sustinut de mobilizarea partiala a armatei ruse (pana la 20 de divizii). Sultanul a acceptat conditiile ultimatumului.

Vezi si Urmari ale operatiunii "Torta" 
Pentru a rezolva criza, la 11 decembrie 1876, s-a deschis o conferinta a Marilor Puteri la Constantinopol (la care turcii nu au fost invitati). S-a negociat o solutie de compromis, cu autonomie pentru Bulgaria, Bosnia si Hertegovina sub controlul comun al puterilor europene. Turcii, insa, au gasit o cale de a discredita conferinta anuntand la 23 decembrie, ziua cand ea s-a incheiat, ca s-a adoptat o noua constitutie prin care se acordau drepturi egale minoritatilor din imperiu, pe baza careia Turcia a anuntat ca nu va lua in calcul rezultatele conferintei. La 15 ianuarie 1877, Rusia si Austro-Ungaria au semnat un acord scris prin care confirmau rezultatele acordului verbal anterior facut la Reichstadt in iulie 1876. Prin acesta, Rusia se asigura de neutralitatea prietenoasa a Austro-Ungariei in razboi. Dupa aceasta, Rusia a mai facut un efort final de rezolvare pasnica a conflictului. In ziua de 31 martie 1877, Rusia a convins puterile europene sa semneze Conventia de la Londra, prin care se cerea Turciei sa introduca acele reforme cu care ea insasi se laudase. Puterile urmau sa supravegheze implementarea reformelor, si in cazul in care conditiile raman nesatisfacatoare isi rezervau dreptul de „a declara ca o astfel de situatie este incompatibila cu interesele lor si cu cele ale Europei in general”. Dar turcii se simteau pe pozitie de forta si au respins propunerea invocand tratatul de la Paris.
In cele din urma, la 24 aprilie 1877, dupa aproape doi ani de negocieri nefructuoase, Rusia a declarat razboi Turciei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

serbia muntenegru printul gorceakov rusia razboiului crimeei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2514 (s) | 34 queries | Mysql time :0.104520 (s)