News Flash:

Refugiul din Valea Firii, in care au fugit din calea comunismului Teodor Susman si trei dintre fiii sai

17 Februarie 2016
957 Vizualizari | 0 Comentarii
teodor susman si familia
Teodor Susman, zis „Todoru’ lui Liptii”, s-a nascut la 24 februarie 1894 in satul Rachitele, raionul Cluj. Era de religie greco-catolica, iar in tinerete primise o educatie buna. „Era un om foarte cult, citise mult si din ce-o citit, o retinut ce-o fo’ bun”, marturisea fiul sau, Traian Susman.

La 1 septembrie 1924, Teodor Susman s-a casatorit cu Catrina, impreuna cu care a avut cinci copii: patru baieti (Teodor jr., Traian, Avisalon, Emil) si o fata (Romulica).
Familia lor a fost una dintre cele mai instarite familii din zona Huedinului. Ȋn fisele matricole penale ale copiilor sai, Teodor Susman apare ca fiind „taran mjlocas”, insa in documentele Militiei era mentionat drep „mic industrias si comerciant al lemnului”. Avea doua gatere de taiat cherestea si un depozit de material lemnos in Rachitele, un magazin satesc, 7 hectare de pamant, doua vaci, doi boi, un cal si vreo 30 de oi. Gospodaria, bine organizata, era formata dintr-o casa mare, un grajd, o livada cu pomi fructiferi si 290 de familii de albine.

El „se ocupa cu lemnele, adica cumpara lemne fasonate, scanduri pentru constructii si facea un fel de comert, ca acolo nu era nimeni care sa se ocupe de treaba asta. Si, cunoscand situatia satenilor deacolo, s-o gandit sa-nceapa el, ca sa le dea un indemn, sa-i ajute, ca vedea ca n-aveau unde sa-si duca lemnu’ pe care-l lucrau. Si-asa o-nceput si-o-ntreprins un mic comert cu lemne…”, povestea fiul sau, Traian. „Maica-mea s-a casatorit la 21 de ani. O fost o femeie gospodina si o mama buna. Cand noi eram la scoala, si tata nu era inca angajat in chestia asta cu aprovizionarea, ea se ocupa de stupi, de albinarit… Mai avea o fata care o ajuta la treburi. Dupa ce tata s-o apucat sa aduca grau, am mai angajat si un tanar care se ocupa de animale, ca erau multe de facut”.

Ȋn audienta la rege, pentru drepturile motilor

Om gospodar si chibzuit, Teodor Susman a fost ales primar al comunei Rachitele in mai multe randuri (1922‑1928, 1930‑1934 si 1939‑1945), chiar daca nu era membru in vreun partid politic. Le castigase definitiv increderea oamenilor in 1925, luptand pentru drepturile lor.  „Ȋn timpu’ acela, rachitenii nu aveau unde sa-si pasuneze vitele, fiindca grofii unguri aveau toate terenurile. Atunci, in partea locului era Amos Francu, un bun roman, si Emil Iancu, care s-au sfatuit cu tata sa faca ceva sa ii scape pe tarani de greutati… Tata o fost de-acord imediat”, spunea Traian Susman. „O fixat o zi, o anuntat oamenii ca sa se duca la Huedin si, intr-adevar, oamenii s-o dus cu mic cu mare, tot satu’ Rachitele si unii din Calata, ca si acolo avea el foarte multi preteni… Si o mers tati in centru la Huedin. Acolo tata o vorbit, ca avea daru’ vorbirii extraordinar! Adica vorbea omului, pe limba lui.”

Numai ca, dupa ce si-a terminat discursul, Teodor Susman a fost arestat. A doua zi, cateva sute de tarani s-au adunat la Huedin, iar de acolo au mers cu trenul pana-n Cluj, unde s-au dus la prefectura, cerand eliberarea lui Susman. Pe care au si obtinut-o. Iar Susman atunci le-a promis ca va merge pana la rege, pentru recapatarea drepturilor lor. Si, impreuna cu Amos Francu si cu protopopul ortodox Aurel Munteanu, a fost primit in audienta la Regele Ferdinand I. „O spus toate doleantele lor si care-i situatia… Regele o vorbit cu subalternii lui, o venit iar la ei si le-o spus: «Domnilor, cunoastem situatia din cele ce ne-ati spus, si mai cunoastem si noi, asa, fara ca sa ne fi spus… Da’ mergeti acasa linistiti, ca in trei zile va veni o comisie la fata locului, sa va faca dreptate». S-asa o si fost. S-o’ intors acasa si le-o’ spus oamenilor ce-o promis regele… Si de-atunci era ca un sfant pentru oameni. Va spun sincer ca il apreciau din cale-afara de mult”, marturisea Traian Susman.

Citise „Pustiul Rosu” si nu-i putea suferi pe comunisti


Teodor Susman a refuzat de la inceput sa devina membru al P.C.R., manifestandu-si public antipatia fata de noul regim. „Taica-meu nu-i putea suferi pe comunisti, fiindca el citise o carte, «Pustiul Rosu» unde scria toata situatia Rusiei, cum l-or arestat pe Alexandru, cum i-or omorat copiii, cum i-or distrus familia… Si el zicea ca asta il asteapta si pe el”, spune Traian Susman.

Avea sa plateasca pentru atitudinea sa, curajoasa si demna. Comunistii n-aveau nevoie de oameni verticali, ci de o multime ingenuncheata de frica, incapabila sa riposteze. Iar Susman, care se bucura de increderea taranilor din intreaga zona a Huedinului, putea deveni, prin pozitia sa ostila, un „factor destabilizator”. Asa ca el trebuia ori convins, ori invins. Ȋn 1945, autoritatile comuniste l-au inlaturat din functia de primar. Apoi, peste doi ani, magazinul satesc si depozitul de cherestea i-au fost inchise, iar marfa confiscata. Comunistii credeau ca il vor domoli si-l vor convinge sa vina de partea lor. Ȋnsa aceste abuzuri l-au indarjit si mai tare pe Susman in convingerile sale anti-comuniste. Atunci, autoritatile au considerat ca singura solutie ar fi arestarea lui.

La 18 august 1948, Securitatea a incercat sa-i retina pe Teodor Susman si pe apropiati sai, care ii impartaseau convingerile. Numai ca el intuise aceasta actiune, asa ca multi dintre cei vizati au reusit sa fuga la timp si sa se ascunda. Acela a fost momentul care a dus la aparitia grupului de rezistenta anticomunista condus de Teodor Susman.

Cum au ajuns in munti cei trei fii ai lui Susman 

Ca sa puna mana pe el, organele de Securitate s-au gandit sa-l loveasca pe Susman prin copiii sai. „Si o vinit la noi niste cetateni de la Securitate si-o intrebat de tata, da’ maica-mea nu stia sa minta si le-o zis ca ii plecat la padure, ca noi mai aveam la Valea Firii locu’ unde fusese joagaru’ de taiat scanduri…”, povestea Traian Susman. „«Da’ copiii unde-s?» «Unu-i plecat in Banat. Si unu-i plecat pe-aici…» Eu eram plecat intr-un sat vecin. «Si
unu ii aci, lucreaza la o poiata pentru vite cu Todor, baiatu’ care ne ajuta in gospodarie.» «Hai sa-l vedem!» Maica-mea, Dumnezeu s-o ierte, s-o dus cu cetatenii aceia in dosu’ grajdului mare, unde lucra frate-meu Avisalon, si imediat i-or luat. Maica-mea era sa lesine, cand o vazut ca-i aresteaza si-i duce…”. Cei doi au fost inchisi in arestul militiei din Margau, de unde, cu concursul sefului de post, au reusit sa evadeze. Iar de acolo, Avisalion a mers direct la tatal sau, pe Valea Firii. Avea 21 de ani cand a fost luat de acasa.

Fratele lui mai mare, Teodor (Todor), primul nascut al familiei Susman, era cel care plecase in Banat. La Huedin, oamenii care-l cunostea si stiau ca Avisalion fusese arestat, l-au avertizat: „vezi pa unde mergi, ca vor sa va aresteze pa toti copiii”. Si-atunci, venind doar pe drumuri laturalnice, el s-a oprit tot in Valea Firii, unde stia ca e tatal sau. Todor avea atunci 25 de ani.

Iar Traian Susman nu implinise inca 23 de ani. „Io m-am dus la Valea Firii la tata si i-am spus ce s-o intamplat. Si, cand se insera, mai mergeam si mai duceam alimente… Si pana la urma, m-am dus la tata de tot.”

Grupul de partizani care a activat in zona Muntilor Vladeasa din Apuseni a fost alcatuit la inceput din 7 oameni: Teodor Susman senior si cei trei fii ai sai, Nutu Bortos si  Gheorghe Mihut, ambii din Rachitele, si Ioan Ciota din Calat. Ȋn primele saptamani, ei au ramas in padurile din apropierea satului Rachitele, iar noaptea se adaposteau la joagarul lui Susman aflat in Valea Firii.

La 16 decembrie 1948, Traian Susman a fost arestat. Se afla, impreuna cu tatal sau si cu Nutu Bortos in cabana unui padurar din Padis, cand au fost inconjurati de fotele de securitate. Traian n-a mai apucat sa fuga, ca sa scape. A fost ridicat si dus in arestul Securitatii Poporului din Cluj. Acuzat pentru ca „a ajutat cu alimente pe tatal lui, care era fugit”, a fost condamnat la 1 an si 6 luni de inchisoare.

Imediat dupa ce Traian Susman a fost arestat, din Rachitele a disparut un localnic: Petru Purcel. Acesta avusese o relatie foarte buna cu familia Susman, fiind un fel de angajat al familiei. Avea multi copii si o situatie materiala precara. Localnicii au facut imediat legatura intre arestarea lui Traian Susman si disparitia lui Petru Purcel, ajungand la concluzia ca Purcel ar fi ajutat la localizarea partizanilor, dupa ce el fusese si „prelucrat” de Securitate. Si astazi exista oameni in Rachitele care cred ca in actiunea de la Padis, din decembrie 1948, Securitatea s-a bazat pe informatiile oferite de Petru Purcel, iar partizanii s-au razbunat apoi pe el, omorandu-l. Ȋn afara acestor simple supozitii, nu exista insa nicio declaratie de martor sau vreo alta proba care sa confirme aceasta teorie.
Exista insa marturia unui fost partizan care spune ca Susman descuraja orice actiune de razbunare.

Surse:
1. Denisa Bodeanu, Cosmin Budeanca (editori), Rezistenta armata anticomunista din Romania. Grupul „Teodor Susman” (1948-1958). Marturii, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2004
2. Alexandru Patrascu - Cartea despre demnitate Povestea unor oameni (aproape) necunoscuti, Editura Virtuala, 2013
activenews.ro
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

teodor susman satul rachitele raionul cluj religie greco-catolica
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2298 (s) | 34 queries | Mysql time :0.056561 (s)