News Flash:

Regatul celor Doua Sicilii

21 Octombrie 2013
3140 Vizualizari | 0 Comentarii
Regatul celor Doua Sicilii (in napolitana Regno d’’e Doje Sicilie, in siciliana Regnu di Dui Sicili, in italiana Regno delle Due Sicilie) a fost cel mai mare si mai bogat stat italian dinainte de unificarea Italiei. El a existat pana in 1860, cand a fost anexat de Principatul Piemontului (denumit oficial Regatul Sardiniei), noul stat rezultat fiind denumit Regatul Italiei incepand cu 1861.
Regatul se intindea in sudul Peninsulei Italice si in insula Sicilia. Era format din teritorii din doua foste regate care au avut o istorie comuna: Regatul Neapolelui, format din partea sudica a peninsulei si Regatul Siciliei de pe insula Sicilia
Regatul celor Doua Sicilii a rezultat din unirea Regatului Siciliei cu Regatul Neapolelui (denumit Regatul Siciliei Peninsulare), de catre regele Alfonso al V-lea al Aragonului in 1442. Cele doua fusesera separate din 1282. La moartea regelui Alfonso in 1458, regatul s-a impartit intre fratele acestuia, Ioan al II-lea al Aragonului, care a pastrat Sicilia, si fiul sau nelegitim Ferdinand, care a devenit rege al Neapolelui.
In 1501, regele Ferdinand al II-lea al Aragonului, fiul lui Ioan al II-lea, a cucerit Neapole si a reunificat cele doua regate sub autoritatea coroanei Spaniei. Titlul de „Rege al Siciliei si al celor Doua Coaste ale Stramtorii” a fost purtat de regii Spaniei pana la Razboiul Succesiunii Spaniole. La capatul acestui razboi, tratatul de la Utrecht (1713) a dat Sicilia ducelui de Savoia, pana cand tratatul de la Rastatt din 1714 a lasat Neapole imparatului Carol al VI-lea. In 1720, imparatul si Savoia au schimbat Sicilia pentru Sardinia, reunificand Neapole cu Sicilia.
In 1734, ducele Carol de Parma, fiul lui Filip al V-lea al Spaniei, a luat coroana siciliana de la Austria si a devenit Carol al VII-lea si al V-lea, dand Parma fratelui sau mai mic, Filip. In 1754, el a devenit rege al Spaniei si a lasat Sicilia si Neapole fiului sau mai mic, care a domnit sub numele de Ferdinand al III-lea al Siciliei si al IV-lea al Neapolelui, dupa care s-a incoronat ca Ferdinand I al celor Doua Sicilii. In afara unei intreruperi in timpul lui Napoleon, Regatul celor Doua Sicilii a ramas in familia Bourbon (Bourbon Duo-Sicilie) pana in 1860.
Napoleon Bonaparte a capturat Neapole in ianuarie 1799, in numele Republicii Franceze, si a proclamat Republica Partenopeana. Regele Ferdinand a plecat din Neapole in Sicilia pana in luna iunie a acelui an. In 1806, Bonaparte, devenit intre timp imparat, l-a detronat din nou pe regele Ferdinand si l-a numit pe fratele sau, Joseph Bonaparte, rege al Neapolelui. In Edictul de la Bayonne din 1808, Napoleon l-a mutat pe Joseph in Spania si si-a numit cumnatul, Joachim Murat, rege al celor Doua Sicilii, desi el a controlat doar portiunea continentala a regatului.[1][2] In aceasta perioada napoleoniana, regele Ferdinand a continuat sa domneasca in Sicilia, capitala regatului mutandu-se provizoriu la Palermo.
Regele Ferdinand I a fost restaurat pe tron prin congresul de la Viena din 1815. El a incheiat un concordat cu Statele Papale, care anterior revendicau acest teritoriu.[3]
Desi au existat unele revolte in insula Sicilia impotriva lui Ferdinand al II-lea, sfarsitul regatului a survenit in urma Expeditiei celor O Mie din 1861, condusa de Garibaldi cu ajutorul regatului Piemont-Sardinia condus de dinastia de Savoia. Expeditia a avut ca rezultat o serie de infrangeri ale armatelor siciliene in fata trupelor din ce in ce mai numeroase ale lui Garibaldi. Dupa caderea orasului Palermo si a Siciliei, el a debarcat in Calabria si a avansat spre Napoli, in timp ce piemontezii invadau regatul dinspre Marche. Ultimele batalii au fost cea de la Volturnus (1860) si asediul Gaetei, unde regele Francisc al II-lea se adapostise, in asteptarea unui ajutor francez care nu a mai sosit. Ultimele orase care au rezistat expeditiei lui Garibaldi au fost Messina (care a capitulat la 13 martie 1861) si Civitella del Tronto (care a capitulat la 20 martie 1861). Regatul celor Doua Sicilii a fost dizolvat si anexat de noul regat al Italiei, infiintat in acelasi an.
Regatul cuprindea 14 departamente. Treisprezece se aflau in Peninsula Italica; insula Sicilia avea statut administrativ special, fiind administrata de la Palermo („al doilea oras” al regatului). Ea era vazuta ca avand un statut deosebit, mai important decat o provincie continentala.
In 1860, dupa ce cele Doua Sicilii au fost cucerite de Regatul Sardiniei, departamentele au devenit provincii dupa adoptarea legii Rattazzi.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

principatul piemontului sicilia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1705 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019969 (s)